Producerea efectelor contractului, in general, deci si a celor de
comert international, reprezinta finalitatea urmarita de partile contractante, in considerarea careia acestea au incheiat contractul. Efectele se concretizeaza in realizarea obligatiilor si drepturilor partilor contractante si, astfel, in participarea semnatarilor contractului la circuitul economic.
1.Efectele generale valabile pentru orice contract, deci si a celor
de comert international, sunt sintetizate de doua principii de baza :
- principiul fortei obligatorii a contractului, in conformitate cu
care contractul are forta obligatorie pentru partile contractante, devine legea acestora ; principiul este consacrat, in legea romana, de art.969 Cod Civil in conformitate cu care contractele legal incheiate au putere de lege pentru partile contractante ;
- principiul relativitatii efectelor contractului, in conformitate cu
care efectele acestuia se produc numai intre partile contractante nu si fata de terti, pentru care contractul reprezinta un simplu fapt juridic ;
- Efecte specifice ale contractelor de comert international ;
- Fiind contracte sinalagmatice, deci care genereaza obligatii reciproce
pentru cele doua parti, refuzul uneia din ele de a-si onora obligatiile da dreptul celeilalte ca, la randul ei, sa inceteze executarea propriilor obligatii. Este modalitatea prin care partea contractanta de buna credinta previne prejudicierea sa prin respectarea obligatiilor contractuale in condiile in care cealalta parte are obligatii scadente neexecutate. Partea de buna credinta invoca, asadar, exceptia de neexecutare a contractului (exceptio non adimpleti contractus).
- Rezolutiunea sau rezilierea contractului ;
Rezolutiunea consta in desfiintarea contractului cu efect retroactiv, ca
sanctiune aplicata partii in culpa, pentru nerespectarea obligatiilor sale contractuale. Rezolutiunea aduce partile in situatia anterioara incheierii contractului. Este sanctiunea aplicabila contractelor cu executare imediata (uno ictu) si, ca urmare, este mai putin intalnita in contractele de comert international, datorita faptului ca in aceasta materie, marea majoritate a contractelor se incheie pe termen lung. In cazul acestora, sanctiunea desfiintarii pentru culpa uneia din parti se numeste reziliere. Spre deosebire de rezolutiune, rezilierea nu produce efecte pentru trecut, ci numai pentru viitor. Ca urmare, efectele produse ale contractului, pana la data rezilierii, raman valabile, contractul incetand sa-si mai produca efecte doar pentru viitor.
Intrucat este o masura extrema, rezilierea/rezolutiunea se dispune de regula pe cale judiciara, ceea ce inseamna ca in cazul neexecutarii obligatiilor de catre una dintre parti, contractul nu se desfiinteaza de plin drept, ci numai la solicitarea celeilalte parti adresata instantei competente sa solutioneze cererea. Ea reprezinta calea extrema, care presupune esuarea tuturor incercarilor de redresare a conduitei contractuale, de restabilire a echilibrului contractual. Cum contractul reprezinta vointa concordanta a partilor contractante, incetarea lui ar trebui sa reprezinte, de asemenea, expresia acordului lor in acest sens. In lipsa acestuia acord, desfiintarea ca modalitate de incetare a contractului din vointa uneia din parti, devine calea de urmat numai daca este dovedita culpa grava a celeilalte parti. Analiza culpei revine instantei de judecata si se va baza pe dovezile administrate de partea contractanta care a solicitat rezilierea. Aceasta exigenta in rezilierea/rezolutiunea contractului este justificata de preocuparea legiuitorului de a da siguranta, certitudine raportului juridic contractual.
De la regula rezolutiunii judiciare exista insa anumite exceptii, date de posibilitatea partilor de a insera in contracte anumite clauze care sa reglementeze conditiile incetarii unilaterale a contractului, fara interventia instantei de judecata. Aceste clauze sunt denumite pacte comisorii. In dreptul roman, in functie de eficienta or juridica, pactele comisorii sunt clasificate in 4 grupe, (4 grade), dintre care, cel mai eficient este cel de gradul 4.(model de pact comisoriu de gradul 4: Daca debitorul nu-si onoreaza obligatia de plata la scadenta, creditorul are dreptul de a rezilia unilateral contractul pe baza unei simple notificari, fara interventia instantei de judecata.)
In materie comerciala, rezilierea unilaterala, de drept, a contractului poate opera si prin calificarea de catre partile contractante, a termenului contractual ca fiind unul esential. Nesocotirea lui atrage rezilierea de drept a contractului. De exemplu, pentru livrarea brazilor de Craciun s-a convenit ca termen esential data de 23 decembrie. Nerespectarea termenului determina rezilierea de drept a contractului, fara alta formalitate.
