Cercetarea pieţei vizează de fapt fundamentarea unei decizii privind activitatea firmei. Se pot deci regăsi etapele unui proces de decizie:
- pregătirea deciziei (culegerea datelor);
- adoptarea hotărârii;
- aplicarea deciziei,
dar într-o formă specifică, aşa cum se arată în figura 4.1. Desigur, acest capitol va trata cu precădere aspecte legate de secţiunile a3, b1 şi b2, marcate în figură.
Referitor la pregătirea deciziei trebuie amintite, totuşi, următoarele aspecte deosebit de importante:
- obiectivele tipice în cercetarea de piaţă sunt creşterea profitului şi aflarea răspunsurilor corecte la întrebări ca: Ce îşi doresc sau vor consumatorii? De ce nu se vinde (bine) un produs?
- restricţiile curente în cercetarea de piaţă sunt uzual legate de resursele de timp şi bani alocate acesteia, dar mai pot fi şi de natura unor limitări inconştiente în mintea cercetătorilor – viziunea tunel;
- în cercetarea de piaţă uzual se fac ipoteze simplificatoare pentru a se putea rezolva problema în condiţiile restricţiilor identificate/stabilite;
- este deosebit de importantă definirea clară a ce înseamnă o soluţie bună, pornind de la ideea că o întrebare corect pusă înseamnă pe jumătate răspunsul dat sau, altfel spus, o problemă bine definită este pe jumătate rezolvată.
Cadrul metodologic complet al activităţii de cercetare de piaţă implică succesiunea de etape prezentată în figura 4.2.
Evident unele dintre aceste etape au fost incluse în prezentarea cercetării de piaţă ca proces de decizie.
Succesiunea de etape începe în mod logic cu stabilirea necesităţii cercetării de piaţă, definirea problemei şi stabilirea obiectivelor.
Urmează o serie de etape “tehnice” privind proiectarea şi derularea cercetării de piaţă până la redactarea raportului final.
Pornind de la realitatea că o prezentare necorespunzătoare poate “îngropa” un raport valoros s-a inclus, ca o etapă aparte, susţinerea raportului final, etapă ce va face obiectul secţiunii 4.6. din acest capitol.
