Procedura de elaborare si adoptare de catre Parlament a legii bugetare anuale face obiectul Legii Republicii Moldova „ Privind sistemul bugetar si procesul bugetar”, Nr.847 din 24.05.96.
Etapele procesului bugetar constau în: elaborarea proiectului de buget; adoptarea acestuia; execuţia bugetului; încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară; controlul bugetar.
- elaborarea proiectului de buget
Datele economice de bază, necesare pentru elaborarea proiectului bugetului de stat, se prezintă Ministerului Finanţelor în termenul stabilit de Guvern şi include, în special:
- a) prognoza indicatorilor macroeconomici şi sociali pe anul bugetar viitor, care este determinată, elaborată şi prezentată de Ministerul Economiei;
- b) prognoza indicatorilor şi cerinţelor bugetului asigurărilor sociale de stat, care este determinată, elaborată şi prezentată de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei.
- c) prognoza balanţei de plăţi, a creditelor, a obligaţiunilor externe şi a altor indicatori ce caracterizează politica monetar-creditară a statului, determinată, elaborată si prezentată de către Banca Naţionala a
În temeiul datelor prezentate şi al altei informaţii relevante, Ministerul Finanţelor determină totalurile estimărilor preliminare de venituri şi cheltuieli pentru bugetul de stat.
Estimările preliminare se transmit autorităţilor publice de către Ministerul Finanţelor la data stabilită de ministrul finanţelor. Ministerul Finanţelor emite pentru autorităţile publice note metodologice detaliate referitoare la elaborarea proiectului bugetului de stat.
Autorităţile publice prezintă Ministerului Finanţelor propuneri de buget, la data stabilită de ministrul finanţelor şi care conţin:
- propunerile de venituri şi cheltuieli;
- informaţia şi justificările prevăzute.
Deciziile Ministerului Finanţelor referitoare la partea de venituri şi la partea de cheltuieli ale bugetului pentru anul bugetar viitor se transmit autorităţilor publice la data stabilită de ministrul finanţelor. În temeiul informaţiei prezentate, autorităţile publice reexaminează propunerile lor de buget şi le prezintă din nou Ministerului Finanţelor la data stabilită de ministrul finanţelor. Dacă autorităţile publice nu sunt de acord cu deciziile Ministerului Finanţelor divergenţele existente se soluţionează în ultima instanţă de Guvern.
În termenul stabilit de Guvern, Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor, care include anexele si nota explicativă. Guvernul examinează proiectul legii bugetare anuale şi nota explicativă. La solicitarea Guvernului, Ministerul Finanţelor prezintă informaţii sau explicaţii adiţionale referitoare la proiectul legii bugetare anuale şi la nota explicativă. Guvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legii bugetare anuale şi la nota explicativă şi controlează operarea amendamentelor respective de către Ministerul Finanţelor. După includerea amendamentelor, dacă acestea există, Guvernul aprobă proiectul legii bugetare anuale.
Până la 1 octombrie a fiecărui an Guvernul prezintă Parlamentului:
- a) proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor şi nota explicativă;
- b) lista modificărilor în legislaţie, care rezultă din proiectul legii bugetare anuale.
- Examinarea şi adoptarea legii bugetare anuale.
Guvernul prezintă Parlamentului pînă la 1 octombrie a fiecarui an proiectul legii bugetare anuale. Proiectul legii bugetare anuale include anexele şi este însotit de nota explicativă. Adiţional la proiectul legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor prezintă calculele veniturilor şi cheltuielilor bugetare.
Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta. Comisiile permanente ale Parlamentului examinează proiectul legii bugetare anuale în condiţiile stabilite de Parlament. La data stabilită de Parlament, comisiile permanente prezintă avizele la proiectul legii bugetare anuale Comisiei pentru buget şi finanţe.
În baza avizelor comisiilor permanente şi a propriei sale examinări, Comisia pentru buget şi finanţe întocmeşte raportul şi lista de recomandări asupra proiectului legii bugetare anuale şi le prezintă Parlamentului la data stabilită de acesta.
Parlamentul examinează proiectul legii bugetare anuale, de regulă, în trei lecturi.
Examinarea în prima lectură
În decursul primei lecturi, Parlamentul audiază raportul Guvernului şi coraportul Comisiei pentru buget şi finanţe asupra proiectului legii bugetare anuale şi examinează:
- a) direcţiile principale ale politicii bugetar-fiscale;
- b) concepţiile de bază ale proiectului.
Parlamentul aprobă, în prima lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite Comisiei pentru buget şi finanţe pentru pregătirea de examinare în a doua lectură.
În caz de respingere, Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată a proiectului legii bugetare anuale în prima lectură.
Examinarea în a doua lectură
În decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei pentru buget şi finanţe, examinează:
- a) veniturile estimate sub formă de calcule şi structura lor;
- b) cheltuielile estimate, structura şi destinaţia lor;
- c) deficitul sau excedentul bugetului de stat.
Parlamentul aprobă, în a doua lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite Comisiei pentru buget şi finanţe pentru pregătirea de examinare în a treia lectură.
În caz de respingere, Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată a proiectului legii bugetare anuale în a doua lectură.
Examinarea în a treia lectură
În decursul lecturii a treia, Parlamentul, la prezentarea Comisiei pentru buget şi finanţe:
- a) examinează alocaţiile detaliate pentru autorităţile publice;
- b) stabileşte alocaţiile care vor fi finanţate în mod prioritar;
- c) examinează alte detalieri din legea bugetară anuală.
Pînă la 5 decembrie a fiecarui an, Parlamentul adoptă legea bugetară anuală.
Daca legea bugetară anuală nu este adoptată şi publicată pînă la 31 decembrie, finanţarea cheltuielilor pentru anul curent se efectuează lunar în mărime de a douăsprezecea parte din suma cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar precedent.
III. Executarea bugetului de stat.
Responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului. În termen de 10 zile după adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor: a) solicită de la autorităţile publice centrale planurile de finanţare ale acestora, precum şi ale instituţiilor subordonate; b) întocmeşte repartizări lunare ale veniturilor prevăzute de legea bugetară anuală şi de alte acte legislative. În termen de 45 zile după publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor aprobă repartizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat conform Clasificaţiei bugetare. Ministerul Finanţelor poate aproba alocaţii pentru fiecare program guvernamental.Repartizarea lunară se semnează de ministrul finanţelor sau de o persoană autorizată din Ministerul Finanţelor, care aprobă cererea de cheltuieli pentru un scop specific.Nici o autoritate publică nu poate efectua cheltuieli fără autorizaţia semnată de ministrul finanţelor sau de persoana autorizată din Ministerul Finanţelor. Executarea de casă a bugetului de stat se efectuează de Ministerul Finanţelor prin Trezoreria de Stat.Dacă în procesul executării bugetului de stat sporeşte nivelul deficitului, Ministerul Finanţelor poate bloca cheltuieli în cuantum suficient pentru menţinerea nivelului deficitului aprobat prin legea bugetară anuală. Blocarea cheltuielilor se efectuează prin reduceri proporţionale lunare ale tuturor cheltuielilor, cu excepţia celor scutite de blocare prin legea bugetară anuală.În funcţie de evoluţia încasării veniturilor în bugetul de stat, Ministerul Finanţelor poate modifica, cu 5 zile pînă la sfîrşitul lunii curente, estimările de cheltuieli pentru perioada gestionară ulterioară, punînd la curent autorităţile publice respective.
IV. Întocmirea dării de seamă cu privire la executarea legii bugetare anuale şi aprobarea ei.
La data de 31 decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor închide toate conturile deschise în decursul anului bugetar curent, pentru a întocmi raportul anual. Toate veniturile neîncasate pînă la 31 decembrie se încasează în contul bugetului pe anul viitor. La sfîrşitul fiecărui an bugetar, Ministerul Finanţelor întocmeşte un raport despre executarea bugetului de stat, care este prezentat Guvernului şi Parlamentului pînă la data de 1 mai a anului următor anului de gestiune. Structura raportului se stabileşte de ministrul finanţelor. Raportul despre executarea bugetului de stat pe anul de gestiune se examinează şi se aprobă de către Parlament.
4.5 Controlul bugetar.
Controlul asupra executării bugetului de stat reprezintă o etapă a procesului bugetar a cărei necesitate se bazează pe restricţiile ce trebuie luate în considerare în alocarea pe destinaţii şi utilizarea resurselor bugetare avându-se în vedere caracterul limitat al acestora. În acest context necesitatea controlului bugetar derivă atât din considerente de ordin politic cât şi din cele de ordin financiar.
Din punct de vedere politic Parlamentul este interesat ca Guvernul să realizeze integral veniturile bugetare aprobate şi să nu depăşească cheltuielile stabilite.
Din punct de vedere financiar controlul bugetar vizează creşterea interesului Guvernului şi a tuturor subiecţilor antrenaţi în procesul execuţiei bugetare în buna gestionare a fondurilor statului pentru prevenirea delapidărilor şi a fraudelor. Ţinând cont de principiul separaţiei puterilor în stat, controlul bugetar se exercită de mai multe organe împuternicite şi poate fi de natură politică, jurisdicţională şi administrativă.
Controlul politic se exercită de către Parlament prin dezbaterea şi aprobarea proiectelor de buget împreună cu anexele sale. Acest control se exercită şi în timpul execuţiei bugetului prin examinarea Rapoartelor pe care Guvernul este obligat să le prezinte Parlamentului, prin controalele realizate de comisiile permanente la audierea membrilor Guvernului, în cadrul şedinţelor, precum şi prin controlul persoanelor care gestionează fondurile publice.
Controlul jurisdicţional se efectuează de organismele specializate ale statului în scopul stabilirii răspunderii juridice a subiecţilor implicaţi în procesul execuţiei bugetare în cazul administrării defectuoase a fondurilor politice. În acest scop activează Curtea de Conturi ca organ de control de bază dintr-un stat.
Controlul administrativ include atât controlul exercitat de organele specializate ale Ministerului Finanţelor (IFPS, Trezoreria, ş.a.) cât şi controlul realizat în interiorul fiecărei instituţii sub forma controlului ierarhic exercitat de ordonatorii principali de credite bugetare asupra modului cum aceste credite sunt consumate de subordonaţi.
În funcţie de momentul efectuării sale, controlul bugetar poate fi:
- Preventiv;
- Concomitent;
- Post-operativ.
Controlul preventiv este cel mai eficient, deoarece prin intermediul său se poate opri derularea operaţiunilor ilegale sau a celor apreciate a fi inoportune şi ineficiente.
Controlul concomitent are o eficienţă limitată, dar nu trebuie subestimat, deoarece prin determinarea legalităţii sau ilegalităţii operaţiunii, se preîntâmpină iniţierea unor acţiuni similare în viitor.
Controlul post-operativ nu mai poate repara ceea ce s-a realizat, dar prin identificarea abaterilor de la lege şi stabilirea persoanelor vinovate se pot institui măsuri de recuperări a prejudiciilor aduse statului.
Bibliografia:
- Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar, Nr.847-XIII din 24.05.1996
- Legea RM privind finanţele publice locale 397 din 16.10.2003
- Talpoş I. „Finanţele României”, Vol.I, Timişoara, 1995,
- Manolescu „Buget: abordare economică si financiară” Bucureşti, 1997;
- Manole Tatiana „Finanţele publice locale”, Chişinău, 2003.
- Casian A. „Gestiunea finanţelor publice”, Chişinău, 2007
- Casian A., Petroia A. „Politica bugetar-fiscală”, Tranziţie: retrospective şi perspective., culegere, ed.Junivas, Chişinău 2002
- Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu 2008-2010.
