Economia Romaniei in anul 1994 a cunoscut pe ansamblu o evolutie pozitiva confirmind, pentru al doilea an consecutiv , depasirea varfului de criza structurala si integrarea intr-o faza de stabilitate si echilibru macroeconomic.
Astfel, comparativ cu anul 1993, inflatia a inregistrat un nivel mai mic – de 61,7% fata de 295, rata somajului a ramas aproximativ la acelas nivel – 10,9% fata de 10,2%, deprecierea monedei nationale a fost mult mai redusa – de numai 38,5% fata de 117,4%, produsul intern brut a fost in termeni reali mai mare cu 3,4%.
Comertulexterior s-a caracterizat printr-un ritm de crestere al exporturilor care a devansat pe cel al importurilor cu influente favorabiloe asupra balantei comerciale externe si stabilitatii cursului valutar.
Sectorul privat din economie s-a dezvoltat continuu, desi procesul de privatizare se desfasoara intr-un ritm lent.La finele anului 1994, numarul societatilor comerciale cu capital privat a fost mai mare cu 36,6% fata de 1993. Sectorul privat a contribuit la formarea PIB cu cca 35% fata de 32% in 1993, participarea sa fiind semnificativa in agricultura, comert, constructii si activitati financiar-bancare.
Ca si in anii anteriori agentii erconomici cu capital majoritar de stat au continuat sa detina ponderea in majoritatea ramurilor de activitate, acestora revenindu-le circa 70% din volumul exporturilor , 68% din volumul importurilor si aproape 61% din volumul investiilor realezate in economie.
Evolutia oscilanta a productiei, insuficienta de valorificare a potentialului existent, lipsa fondurilor retehnologizarii si modernizarii, mentinerea unor costuri neconpetitive in raport cu calitatea, deficitul de capital, precum si persistenta unor solutii manageriale ineficiente au fost principalii factori care au generat deteriorarea situatiei financiare a multor agenti, cresterea creditelor neperformante si a areatelor in economie.Starea de incapacitate de plate, pe fondul supracapitalizarii a intretinut, si in anul 1994, o anume presiune din partea agentilor economici cu capital majoritar de stat pentru a obtine credite de la banci.
In aceste conditii mediul economic si financiar a fost dominat de o politica monitara severa si restrectiva in prima jumatate a anului, relaxanta si apoi prudenta in cea de a doua jumatate, care a avut ca efect, intre altele:
stoparea inflatiei si a procesului de dolarizare a economiei, recapaterea incredirii publicului in moneda nationala, constituirea de catre banci a unor resurse suplimentare de creditare,dezvoltarea pietii interbancare si imbunatatirea sistemului de plata in economie.
Numarul bancilor, la finele anului 1994, a ajuns la 26 fata de 19 in 1993, reteaua teritoriala de sucursale a continuat sa se extinda, iar serviciile oferite au cunoscut o mai mare diversificare, accentuandu-se concurenta intre banci, fapt deosebit de important si apreciat.
Cunoscind ca numarul clientilor BRD reprezinta aproape 23% din totalul agentilor cu capital de stat din economie si 15% din cei cu cei cu capital privat, intreaga activitate a bancii poarta amprenta evolutiilor pozitive, a disfunctiilor si neajunsurilor pe care le-au cunoscut , in anul 1994, procesului de redresare din economie,dar si a climatului creat de politicile monetare,valutare si fiscale.
