Este cazul când pe piaţa unui bun sau serviciu un număr mare de producători sunt puşi în faţa unui singur consumator, cum sunt marile unităţi care preiau materia primă din industria extractivă, produsele agricole sau industriale create într-o regiune sau ţară.
Preţul plătit de monopson este dat de o funcţie crescătoare în raport cu cantitatea cumpărată, în timp ce în cazul monopolului preţul este o funcţie descrescătoare de cantitatea vândută.
Ca şi monopolul, şi monopsonul, datorită poziţiei sale, are o serie de avantaje comparativ cu alte firme care cumpără produse în condiţii concurenţiale pentru că:
A poate achiziţiona o cantitate de produse mai redusă pentru ca pe măsură ce ar creşte cererea sa ar creşte şi preţul;
A preţul plătit vânzătorilor este mai mic decât în condiţiile pieţei concurenţiale;
A monopsonul realizează supraprofit pentru că poate achiziţiona cantităţi mai mici la preţuri mai reduse şi, după caz, ulterior le poate vinde la preţuri mai ridicate.
Preocupaţi de a reacţiona la practicile monopsonului, producătorii pot să se regrupeze acţionând concentrat ca un monopol. În asemenea situaţii, pe piaţă va exista un monopol bilateral (monopol-monopson) când, de altfel, sunt necesare negocieri prelungite. În acest caz, raportul de forţe de pe piaţă poate depinde de mai mulţi factori:
o posibilităţile de stocare ale produsului pentru vânzător;
o posibilităţile de amânare a cererii pentru cumpărător;
o posibilităţile financiare ale acestora;
o factori psihologici.
În cazul concurenţei imperfecte, firmele producătoare (şi cumpărătoare) sunt capabile să influenţeze prin acţiunile lor preţul produselor. Aceasta şi ca urmare a faptului că are loc o concurenţă nu numai prin preţ, ci şi prin alte mijloace, cum ar fi:
- lansarea de produse noi;
- publicitatea;
- designul;
- serviciile la vânzare şi la postvânzare.
Existenţa unui număr mare de producători permite fiecăruia să ia decizii de preţ fără, însă, ca acestea să vizeze nemijlocit interesele concurenţilor, deşi vor avea efecte mai departe asupra vânzărilor şi profitului acestora.
În comparaţie cu situaţia de monopol unde preţul poate fi impus (chiar şi monopson), în celelalte forme ale concurenţei imperfecte preţul poate fi influenţat, dar numai în anumite limite.
