Raţiunea de a exista a funcţiei militare, astăzi, este lipsită de temei, ea a stat, totuşi, la originea multora dintre oraşele actuale.
Numeroase oraşe au fost create în trecut în scopuri militare. Oraşul trebuia să asigure nu numai găzduirea şi aprovizionarea locuitorilor, ci se îngrijea şi de securitatea lor. Iniţial, acel oppidum, refugiul, nu era un oraş; însă a stat deseori la originea unui oraş; oraşele prehelenice, ca Micene, fac parte din aceeaşi categorie. Tot aşa, castelul medieval întărit, unde veneau să se refugieze ţăranii din împrejurimi şi care a fost deseori leagănul unui oraş.
În regiunile colonizate au fost, însă, create oraşe – fortăreţe pentru administrare dar şi pentru supravegherea şi apărarea lor. Coloniile romane aparţineau acestui tip; ele supravegheau graniţele imperiului şi au constituit nuclee în jurul cărora s-au cristalizat oraşele. Aceasta este originea unui oraş ca Besangon, Koln, Treves, caracterizate prin planul lor ortogonal, replică a castrului roman. La fel arabii au stabilit forturi pentru supravegherea Africii de nord, dintre care unele au devenit oraşe, ca Fort National. În aceeaşi categorie se înscriu şi fortăreţele ruseşti care păzeau locurile de trecere peste fluviile siberiene.
Funcţia militară a dat naştere, de asemenea, unor oraşe de garnizoană întărite care aveau menirea să bareze căile de navigaţie: Belfort supraveghea poarta Bourgogne, Gravelines „Drumul dunelor” din Flandra.
Funcţia militară este aceea care menţine şi dezvoltă oraşele întărite de-a lungul frontierelor, chiar dacă nu le-a creat: prezenţa unei garnizoane numeroase dă tonul localităţii, în timp ce fortăreaţa impune oraşului o serie de condiţii: versanţi înconjurători care trebuie să rămână tot timpul degajaţi, terenuri de manevre etc.
Oraşele de garnizoană fortificate au cunoscut toate vicisitudinile politicii; modificările de frontiere le puteau întări rolul sau, dimpotrivă, le anulau orice valoare strategică.
Ceea ce a afectat în timp aceste oraşe a fost mai ales progresul tehnicii militare. Oraşul-fortăreaţă situat pe o înălţime, a făcut loc oraşului fortificat, apărat de o centură de mici forturi, de exemplu, Verdun. Progresul artileriei, al aviaţiei, au redus din valoarea apărării concentrate într-un punct, pentru ca armele nucleare să o anuleze complet. Astfel, funcţia militară a fost ştearsă dintre funcţiile urbane.
Cu toate acestea, funcţia militară îşi menţine locul în geografia urbană mai ales prin urmele care se păstrează, numeroase, de altfel, în cazul multor oraşe.
