Din principalele funcţii ale comerţului fac parte:
- Cumpărarea mărfurilor de la producători, achiziţionari sau colectori cu scopul depozitării şi pentru pregătirea lor către vânzare utilizatorilor finali sau intermediari. Prin această funcţie comerţul preia în mare măsura asupra sa funcţia de distribuţie a mărfurilor pe toată aria pieţei, promovează mărfurile pe piaţa locală, cât şi pe pieţele unde această marfă lipseşte, îşi asumă riscurile de pierdere a mărfurilor în calea sa spre consumatori. Aşadar, prin această funcţie, comerţul permite întreprinderilor producătoare să fabrice cantităţi mai mari, să se preocupe de perfecţionare, de elaborare a mărfurilor noi, etc.
- Stocarea mărfurilor în unităţile de comerţ cu scopul de a asigura echilibrul dintre cerere şi ofertă pe tot parcursul anului. Este cunoscut faptul că în majoritatea cazurilor mărfurile sunt solicitate şi consumate în mod frecvent, cu excepţia celor scumpe, cu termen de exploatare îndelungat, şi cele de consum sezonier. Totodată, în mare măsură fabricarea mărfurilor poartă un caracter sezonier, ceea ce necesită resurse financiare esenţiale, depozite cu suprafeţe şi capacităţi impunătoare. Din aceste motive producătorii vând marfa în perioada de fabricare sezonieră la preţuri mai mici firmelor comerciale, care efectuează stocarea acestora pentru a asigura piaţa pe tot parcursul anului.
- Formarea loturilor de marfă în conformitate cu comenzile comercianţilor detailişti. Deşi consumatorii sunt dispersaţi şi amplasaţi pe o arie vastă a pieţei, întreprinderile de comerţ cu amănuntul au misiunea să asigure cu marfa solicitată consumatorii indiferent de locul amplasării acestora. Reieşind din aceste considerente unităţile de comerţ cu amănuntul sunt amplasate pe toată aria pieţei, iar magazinele şi alte unităţi de comerţ în activitatea sa sunt preocupate de problema formării şi menţinerii sortimentului de marfă în conformitate cu solicitările consumatorilor prin intermediul stabilirii relaţiilor cu diferiţi furnizori: producători şi intermediari cu care se încheie contracte de livrare, se stabileşte ordinea, modelul şi forma comenzilor pentru aprovizionare.
- Transferul, sau deplasarea mărfurilor către zonele de consum, inclusiv către localităţile rurale îndepărtate sau izolate. Întreprinderile producătoare în mare măsură sunt interesate să distribuie marfa, să acopere o arie a pieţei cât mai vastă. Întreprinderile de comerţ preiau o parte importantă din funcţia de distribuţie a producătorilor, ocupându-se de procesul de transportare, depozitare, păstrare şi prelucrare a loturilor de marfă inclusiv în localităţile rurale, sau locurile de muncă a diferitor categorii de muncitori.
- Promovarea mărfurilor prin diverse canale şi instrumente de publicitate şi reclamă.
- Cercetarea nevoilor şi doleanţelor consumatorilor reali şi potenţiali.
- Asigurarea legăturii dintre diferite ramuri ale economiei naţionale şi la nivel internaţional, între diferite pături sociale, state, popoare etc.
- Asigurarea şi menţinerea echilibrului economic în stat prin reglarea cantităţii monetare pe piaţă în funcţie de valoarea produsului intern brut (PIB).
