Grupul celor 8 (G8)

G8 este format din cele mai puternice ţări, ţări care determină raporturile de forţe pe plan internaţional, determină ordinea economică mondială şi anume: Statele Unite, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Canada şi Rusia.

Constituirea G8 a fost determinată de criza petrolieră din 1973, criză urmată de o recesiune economică globală. Problemele economice mondiale din acea perioadă au determinat începuturile cooperării între Statele Unite, Europa şi Japonia. Reprezentanţii celor trei zone geografice s-au întâlnit pentru a găsi o soluţie de rezolvare a crizei economice. Astfel, în 1975 preşedintele fracez Valery Giscard d’Estaing invită şefii de stat a celor şase state dezoltate la summitul de la Rambouillet şi propune întâlniri anuale regulate în vederea soluţionării problemelor globale. Participanţii au fost de acord să organizeze întâlniri anuale, constituindu-se astfel Grupul celor 6 (G6), format din Franţa, R.F.G., Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite. La întâlnirile acestui grup, ţările membre erau reprezentate la nivelul şefilor de guvern sau ai miniştrilor economiei şi finanţelor. În 1976, la summitul din Puerto Rico, Canada devine membră, grupul transformându-se

în G7.

După sfârştul „Războiului Rece”, în 1991 Uniunea Sovietică începe să participe la summiturile G7. La iniţiativa preşedintelul Statelor Unite Bill Clinton G7 se transformă în Grupul celor 8, format din: Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Germania, Franţa, Italia, Canada şi Federaţia Rusă.

În cadrul reuniunilor anuale, prezidate pe rând de către toate ţările membre, se abordează următoarele probleme:

• coordonarea politicilor macroeconomice şi în special a politicii ratelor de schimb;
• dezvoltarea economică;
• protecţia mediului;
• implementarea legislaţiei;
• sănătatea populaţiei – înbunătăţirea accesului la asitanţă medicală a populaţiei;
• terorismul privit ca o ameninţare globală.

Potenţialul economic al ţărilor membre G8 este prezentat în tabelul de mai jos, membrii G8 controlând circa reprezinta 66.1% din economia mondială în situaţia în care populaţia totală nu depăşeşte 14% din populaţia globului.

Sursa: World Development Report – 2006, World Bank

Critici aduse G8

G8 poate fi considerat în mod neoficial un „guvern al lumii”. În cadrul G8 se discută probleme globale controversate, care afectează soarta întregii planete. Ca urmare G8 este responsabil pentru o serie de probleme cum ar ar fi încălzirea globală, problema datoriilor externe şi a politicilor comerciale inechitabile care afectează ţările în dezvoltare, sărăcia din Africa şi nu în ultimul rând globalizarea.

Tările membre G8 duc o politică de dominare şi constrângere asupra celoralalte ţări ale lumii, impunând legislaţii şi creând legături economice care generează dependenţă.

G8 vorbeşte foarte mult despre democraţie şi bună guvernare, ceea ce reiese din Comunicatul de la Summit, (Summit Communiques), dar în acelaşi timp G8, instituţiile pe care acesta le controlează şi mai pe larg relaţiile internaţionale, nu funcţionează pe principii democratice cum ar fi transparenţa, egalitatea şi respectul pentru drepturile omului. Sedinţele G8 sunt ţinute în secret şi nu există un transcript al discuţiilor, rezultatele fiind redate de un „Summit Communiques”. De obicei, comunicatele G8 admit existenţa problemelor globale -sărăcie, mediu, datorii, crize financiare, terorism, etc. În fiecare an, G8 propune ceea ce consideră ca fiind soluţiile pentru aceste probleme, care apoi sunt implementate de instituţiile controlate de acest grup, cum ar fi Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional sau Organizaţia Mondială a Comerţului. Cu toate că lista de probleme variază de la an la an, soluţia rămâne aceeaşi – globalizarea.

Problemele discutate în aceste întâlniri ţin de economia globală, dar apar şi alte teme legate de ecologie, război, terorism şi securitate. În principal, întânirile au devenit centrul din care se modelează şi controlează economia globală.

În concluzie „Summitul nu a reuşit să întâmpine aşteptările populaţiei sărace. A rezultat un plan de comerţ îndreptat împotriva populaţiei sărace şi un fond monetar precar şi nimic despre datorii. Mii de protestatari paşnici au manifestat în Geneva în favoarea ţărilor sărăce. Orice ar spune rapoartele oficiale, vocea protestatarilor nu a fost ascultată, ci a fost stinsă atât de violenţa, cât şi de indiferenţa liderilor politici”³⁶.

Astfel, protestele adună din ce în ce mai mulţi oameni care sunt împotriva hotărârilor luate de către G8. Din 2000 s-au înregistrat o serie de acţiuni de protest: 2000 Okinawa -Japonia, 2001 Genova – Italia, 2002 – Kananaskis, Alberta -Canada, 2003 Evian-les-Bains – Franţa, 2004 Sea Island, Georgia – SUA şi în 2005 Gleanegle – Scoţia, UK, cerinţa generală este de a democratiza guvernarea economică globală.