Hedgingul producţiei agricole anticipate

Acest caz acoperă o categorie largă de producători din sectorul agricol a căror producţie se realizează o dată pe an şi al căror obiectiv constă în fixarea unui anumit preţ, în avans, pentru o recoltă estimată a fi obţinută la o dată viitoare. Garanţia unui anumit preţ de vânzare a recoltei creează certitudinea obţinerii unui anumit profit şi posibilitatea planificării bugetului de venituri şi cheltuieli cu o marjă de eroare mult mai mică.

Producătorii agricoli au mai multe posibilităţi de a-şi asigura nivelul de preţ pentru recolta ce urmează:

1)găsirea unui cumpărător dornic să încheie un contract cu livrare viitoare la un preţ prestabilit,

2)vânzarea unui număr corespunzător de contracte futures pe marfa respectivă, urmând ca recolta să fie comercializată după recoltare, la preţul obtenabil.  3)vânzarea efectivă a cantităţilor recoltate prin bursa de mărfuri în baza unor poziţii futures vânzătoare deschise cu câteva luni în avans. Cu toate că şi în acest caz se obţine certitudinea preţului de vânzare (la nivelul preţului de exercitare al contractului futures), situaţia nu este similară primelor două variante. Fermierul nu îşi vinde producţia din propriile spaţii de depozitare, ci trebuie sâ o transporte la depozitele agreate de bursă, ceea ce implică unele costuri suplimentare, logistică şi timp. Nu trebuie omisă şi problema lichidităţii pieţii în perioada de livrare a contractului futures, nefiind exclusă, în anumite condiţii, amânarea vânzării efective pentru unele partizi de mărfuri.

          Varianta 2) este cea de hedging bursier si se realizeaza dupa cum urmeaza:

Să presupunem că la 1 iunie preţul futures pentru porumb cu livrare în luna decembrie este la CBOT de 250 ½  cenţi/bushel. Pe baza unei analize istorice a raportului între preţurile cash şi futures efectuate de fermierul american, acesta ştie că preţul cash al porumbului la silozul local este în medie cu 15 cenţi sub preţul futures pentru decembrie în a doua jumătate a lunii octombrie, perioadă în care el estimează recoltarea unei cantităţi de 70000 bu. Presupunând că această corelaţie istorică a preturilor cash/futures se va menţine, fermierul se aşteaptă în perioada de recoltare la un preţ local de 235 ½  cenţi/bu. Considerând acest preţ acceptabil, el va vinde în bursă 60000 bu, sau cu alte cuvinte, va lua o poziţie short pe 12 contracte futures (unitatea de tranzacţie fiind de 5000 bu pe contract). Faptul că nu vinde bursier întreaga recoltă prognozată se explică prin aceea că:

• lasă o marjă de pierdere din recoltă pentru eventualitatea unor condiţii climaterice nefavorabile;
• decide să lase neprotejată o mică parte din recoltă pentru eventualitatea că preţul la recoltare va fi mai ridicat decât cel estimat.

 

Să presupunem că la 15 octombrie el vinde efectiv la silozul local 65000 bu recoltă finală la preţul de 224 c/bu, deci inferior celui scontat. Simultan însă el va compensa poziţia bursieră la preţul futures decembrie de, să zicem, 237 c/bu. Astfel, aşa cum se observă şi în tabelul 1, pierderea de 11 ½ c/bu la vânzarea efectivă a recoltei (faţă de preţul obiectiv), este compensată şi devansată de cei 13 ½  c/bu profit la lichidarea poziţiei futures. În termeni de bază se observă că reducerea acesteia cu două puncte de bază aduce fermierului, ca rezultat net al hedgingului, şi un anumit câştig. Făcând abstracţie de comisioanele plătite, tranzacţia bursieră prin rezultatul ei financiar, asigură în final un preţ rezultativ pentru fermier de 237 ½  c/bu (235 ½  preţ obiectiv plus 2 c/bu variaţia favorabilă de bază). În lipsa acestei operaţiuni bursiere, fermierul ar fi vândut recolta cu 224 c/bu.

Tabelul 8.1

Data	Piaţa cash	Piaţa futures	Baza
1 iunie	Nici o tranzacţie Stabilirea preţului obiectiv pentru octombrie la 235 ½ c/bu	Vinde 60000 bu porumb decembrie cu 250 ½  c/bu	– 15 c
15 octombrie	Vinde 60000 bu porumb cu 224 c/bu	Lichidează poziţia futures la 237 c/bu	– 13 c
Rezultat	– 11 ½  c/bu (pierdere de preţ)   – 6900 $ (cost de oportunitate)	+ 13 ½ c/bu (câştig de preţ) + 8100 $ (profit)	+ 2c (variaţia bazei)
Rezultat net: profit = 1200 $ relativ la estimările din iunie

 

Cu alte cuvinte tranzactia bursiera de hedging presupune efectuarea in bursa a 2 operatiuni de sens contrar, simetric opuse, care se coreleaza temporal cu operatiunile de pe piata fizica. Ele pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:

5. la 1 iunie se adopta in bursa o pozitie vanzatoare (short) pe un numar de 12 contracte futures a 5.000 bu fiecare:

short 12 futures porumb decembrie 250,50

1. la 15 octombrie se compenseaza pozitia initiala cu una simetrica opusa:

long 12 futures porumb decembrie 237

Rezultatul financiar al compensarii se poate afla, ca si in cazul speculatiei la scadere, cu formula:

Pr = (F – Ft)QN

unde: F – pretul futures de exercitare;

         Ft – pretul futures de lichidare la momentul t;

        Q – cantitatea contractului futures;

        N – numarul de contracte futures.

 

Deci: Pr = (250,50 – 237) x 5.000 x 12 = 810.000 c = 8100$

 

Pe piata fizica recolta se vinde la un pret cu 11,50 centi mai scazut, generand o pierdere de 6900$. Aceasta pierdere este acoperita integral de castigul bursier, rezultand chiar un profit net de 1200 $.

Putem remarca, de asemenea, că profitul de 1200 $ raportat la preţul obiectiv al fermierului acoperă şi pierderea suferită de acesta la surplusul de recoltă rămasă neprotejată, respectiv de 575 $ (5000 bu • 11 ½  c/bu).

Desigur că evoluţiile preturilor puteau fi şi altele:

 

• preţul porumbului putea să crească substanţial, situaţie în care fermierul nu ar fi beneficiat deoarece lichidarea poziţiei bursiere se face în pierdere. O posibilitate de a profita, într-o anumită măsură, de evoluţia ascendentă a preţului, este devansarea lichidării poziţiei futures, dar acest lucru trebuie realizat doar în baza unor informaţii pertinente privind menţinerea tendinţei ascendente a preţului până la finalizarea tranzacţiei de pe piaţa fizică;
• evoluţia raportului de preţuri cash/futures în sensul lărgirii bazei, ceea ce ar fi produs fermierului o mică pierdere fără de obiectivul propus in luna iunie, dar în condiţiile evitării pierderii substanţiale din declinul preţului cash.