èLansarea ideilor pentru proiectele de investiţii
Oamenii, indiferent de domeniul de activitate şi de nivelul de pregătire economică, recunosc necesitatea realizării unor investiţii, identificate în diferite proiecte de investiţii, astfel:
- Economice: Industrie, Agricultură, Construcţii, Comerţ, Transporturi etc.
- Sociale: Sănătate, Învăţământ, Cultură etc.
- Infrastructură: Autostrăzi, Reţele de comunicaţii, Îmbunătăţiri funciare, Protecţia mediului,Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire etc.
- Domeniul militar: infrastructură şi dotare, pe plan naţional sau în afară.
- Investiţiile personale: imobiliare, mici afaceri.
- a) Prima condiţie pentru progresul unei societăţi este dinamica ideilor. Deci, atât la nivel macro, cât şi la nivel micro-social şi economic, trebuie depuse eforturi pentru elaborarea unor propuneri bune pentru proiecte de investiţii viabile pe termene mai scurte sau mai lungi.
Modul în care o anumită economie supravieţuieşte, creşte şi se dezvoltă, capacitatea sa de a deveni şi de a rămâne competitivă depind în mod covârşitor de capacitatea societăţii umane respective de a genera fluxuri constante de idei pentru produse şi servicii noi, pentru găsirea unor modalităţi de îmbunătăţire a celor existente, atât prin prisma utilităţii lor sociale pe plan local, naţional sau internaţional, cât şi pe baza unor criterii de eficienţă economică. Mulţi manageri moderni acordă o atenţie deosebită atât compartimentelor de cercetare-dezvoltare specializate, implicate în construirea şi implementarea profesionistă de proiecte, dar şi unor simple sugestii din partea unor „outsideri“ (de exemplu, simpli angajaţi, fără responsabilităţi în management), aceştia fiind serios răsplătiţi pentru ideile care aduc o creştere economică reală. Deci, ideile pot veni de la profesionişti, dar ele pot proveni de la oricine, cu condiţia să fie auzite şi să fie însuşite de către cei care le pot transpune în practică.
b)A doua condiţie este selectarea foarte riguroasă din multitudinea de idei a acelora care vor fi transpuse în realitate. Această selectare implică procedee de analiză pe diverse planuri (economic, financiar, social, ecologic etc.), iar aceste procedee nu sunt universal valabile, nu există un consens privind setul de valori care trebuie calculate şi atinse. În plus, evoluţiile economice sunt afectate de numeroase stări de incertitudine şi de risc, astfel că există numeroase exemple de proiecte care fie au avut cheltuieli mult mai mari decât cele estimate iniţial, fie nu au obţinut efectele scontate, astfel că unele au fost chiar abandonate în diverse stadii de aplicare.
c)Dezvoltarea afacerilor mici şi mijlocii -IMM– reprezintă o idee de bază a Uniunii Europene, pornind de la constatarea că economia SUA are o mare flexibilitate şi o mare eficienţă datorită tocmai abilităţii cetăţenilor săi de a se implica în afaceri proprii. Politica în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii a devenit o parte integrantă a politicii de dezvoltare regională, considerând că IMM-urile sunt adevărate “mici locomotive” pentru dezvoltarea economică durabilă, în crearea de locuri de muncă şi în diminuarea şomajului. Istoria omenirii cuprinde numeroase exemple de mari afaceri care s-au „născut“ ca idei mărunte, mai mult sau mai puţin ciudate, dar care apoi s-au dovedit geniale, dezvoltându-se în adevărate imperii economice.
d)În condiţiile prezente de dezvoltare a tehnologiilor informaţionale, ideile novatoare nu mai pot fi rupte de accesul la sistemul informaţional modern. Deci, cei care se „lansează“ în propunerea unui proiect de investiţii trebuie să fie informaţi sau să recurgă la câmpul informaţional, pe de o parte, pentru a nu fi în situaţia de a inventa lucruri deja existente sau de a repeta greşelile altora, iar pe de altă parte pentru a putea fructifica unele idei sau soluţii, adaptându-le la propria investiţie. Pentru domeniile de vârf, există chiar practica conlucrării „on line“ pentru a putea rezolva rapid anumite probleme, cu câştiguri uriaşe pentru cei care sunt racordaţi la un anumit cerc de iniţiaţi. Practic, ideile sunt realizate foarte repede, ele fiind supuse unei analize multiple, prin care se elimină şi numeroase greşeli sau riscuri.
èClasificarea proiectelor
După generarea ideilor, este necesară realizarea unei liste care să cuprindă toate proiectele propuse pentru o anumită entitate (agent economic, instituţie, comunitate locală, minister, ţară, regiune continentală), aceste proiecte fiind apoi clasificate pe anumite domenii de importanţă.
a)Cea mai importantă clasificare trebuie să ajungă la ordonarea proiectelor pe trei categorii:
-proiecte care se exclud reciproc, în sensul că fiecare este alternativă la celelalte, deci dacă este ales acel proiect, celelalte sunt abandonate (exemplu prin care se decide dacă se să fie realizat transportul cu trenul sau cu automobile, deci să se facă infrastructură şi dotare pentru calea ferată sau infrastructură şi dotare rutieră auto);
-proiecte independente, care se pot realiza separat, concomitent sau etapizat, în funcţie de resursele de finanţare (de exemplu, într-un defileu se poate realiza şi cale ferată şi autostradă concomitent);
-proiecte interdependente sau conexate, care sunt cele mai complexe, deoarece ele trebuie finalizate într-un anumit program, dar eficienţa lor se obţine numai după realizarea tuturor acestor proiecte (de exemplu, pentru realizarea unei hidrocentrale, mai întâi se fac unele transmutări de localităţi şi de reţele de drumuri, de comunicaţii etc. şi apoi se trece la construcţia lacului de acumulare).
b)O altă clasificare urmăreşte mărimea proiectelor, astfel că pot fi proiecte mai mari sau mai mici, ceea ce are repercusiuni asupra modalităţii de analiză şi de decizie.
De exemplu, firmele clasifică frecvent proiectele astfel:
-proiecte de menţinere a nivelului afacerii, considerate ca investiţii de înlocuire
-proiecte pentru reducerea costului, care sunt tot investiţii de înlocuire
-proiecte privind extinderea produselor sau pieţelor existente, care apar ca investiţii de dezvoltare
-proiecte pentru produse noi sau pe pieţe noi, care sunt investiţii noi
-proiecte de protecţia mediului
-alte proiecte, legate de clădirile de birouri, utilităţi etc.
c)Stabilirea unor criterii de importanţă care să permită răspunsul la 2 întrebări esenţiale:
-care dintre investiţii trebuie aleasă în cazul proiectelor care se exclud reciproc
-câte proiecte trebuie acceptate în total, dacă este vorba de celelalte categorii.
Aceste criterii nu sunt doar de natură strict financiară, dar în practică, în final, judecarea proiectelor are în vedere bugetele de investiţii prin care se analizează în timp fluxurile băneşti.
Practic, la nivel microeconomic, deciziile de investiţii au în vedere 5 posibile modalităţi de evoluţie pe termen lung a unei afaceri, şi anume:
-realizarea unor afaceri noi (obiective noi);
-reorganizarea sau raţionalizarea unei afaceri existente, păstrând profilul sau anumite elemente vechi;
-creşterea sau dezvoltarea pe baza situaţiei existente;
-reconversia sau schimbarea profilului, printr-un proces de restructurare;
-dezinvestirea şi ieşirea de pe piaţa investiţiilor iniţiale pentru a trece în alte afaceri, alegând între investiţii reale şi investiţii financiare.
