Activitatea economică se desfășoară prin acțiunile agenților economici pe diferite piețe. Permanent, ei se regăsesc în ipostaze diferite: de vânzători sau cumpărători, furnizori sau beneficiari, intermediari etc. Se regăsesc două categorii esențiale de agenți: producători și consumatori. Desigur, orice producător este atât ofertant cât și solicitant – el cere materii prime, materiale, muncă, elemente de capital și oferă mărfuri sau servicii. La fel, orice consumator este atât ofertant de diverse resurse, cât și primitor de bunuri economice. Producătorul urmărește maximizarea profitului, iar consumatorul maximizarea satisfacției.
Recunoașterea sectorului public în viața economică complică și simplifică totodată funcționarea activității economice. Implicarea sectorului public în activitatea economică ajută la derularea eficientă și echitabilă a fluxurilor economice.
Statul intervine în viața economică fie printr-un comportament obișnuit unui agent economic, fie prin exercitarea atributelor sale de reglator al pieței. În prima situație, statul poate fi producător, consumator, partener în operații de schimb. În cea de-a doua situație, statul este titular unic de emisiune monetară, este principalul realizator al protecției sociale, este responsabil al executării bugetului.
Statul se implică în economie atât la nivelul microeconomic, cât și macroeco- nomic.
Masurile adoptate în vederea reglementării activității unor agenți economici vizează domeniul microeconomiei și include: stabilirea unor prețuri, fixarea unor limite minime sau maxime de preț, determinarea salariului minim și mediu, gestionarea și administrarea proprietății publice, acordarea unor subvenții, medierea unor conflicte de muncă, acordarea de ajutoare etc.
La nivel macroeconomic, implicarea statului vizează măsurile adoptate în vederea eliminării sau înlăturării unor dezechilibre, cum ar fi inflația și șomajul, și capătă forma politicilor macroeconomice cum ar fi politica fiscală, a cheltuielilor publice, monetară, bugetară etc.
Intervenția statului are caracter limitat. Acesta este impus de următoarele aspecte:
– autonomia organelor administrative de stat, care prezintă o limită în ceea ce privește acțiunile acestor instituții;
- libera inițiativă a agenților economici care este o trăsătură generală într-o economie de piață și este aplicabilă tuturor în mod egal;
- raportul de interese dintre cei pro și contra intervenției statului și care se află în poziții de influențare a deciziei publice.
Astfel, într-o economie de piață în care guvernarea revine unor forțe politice care se pronunță pentru o implicare mai mare a statului în economie, se constată că intervenția acestuia este mai puțin frânată, dar ea are totuși o limită.
