Evoluţia şi performanţele pieţei financiare – a instituţiilor sale de specialitate – Bursa de Valori, Societatile de Valori Mobiliare (S.V.M.), C.N.V.M., A.N.S.V.M., Fondurile Mutuale, Societăţile de brokerage etc. – reprezintă un semnal al gardului de dezvoltare şi maturitate a economiei de piaţă, al performanţelor sale în ansamblu.
Teoria economică asociază mecanismul de funcţionare al burselor de valori cu modelul de economie cu concurenţa pura şi perfectă; acesta este un argument al afirmaţiei de mai sus.
Bursa de Valori prin mecanismul sau de funcţionare asigură transformarea rapida a capitalului bănesc în capital real (şi invers), mobilizează , într-un timp rapid, resurse importante necesare pentru investiţii (creştere economică).
În egală masură B.V. poate genera sustragerea unor mari fonduri financiare de la capitaluri reale prin intermediul “banilor fierbinti” (capitaluri speculative).
B.V. asigură şi concentrarea şi centralizarea capitalului social al unor firme în mâna unui (catorva) acţionar(i), prin achiziţii treptate de pachete de acţiuni sau prin O.P.C./O.P.V. , O.P.S.
Bursa de Valori prin mecanismul său de funcţionare orientează tranzacţiile comerciale pentru anumite pieţe: preţul bursei reprezinta un adevărat barometru al preţurilor pieţei.
Semnalul bursei – prin scăderea/creşterea cursului – este un semnal al declanşării unei crize sau al unui reviriment pe piaţă.
Pe piaţa financiară operează firme specializate în mobilizarea şi plasarea fondurilor financiare: S.I.F., S.V.M., Fonduri de Investiţii, Societăţi de brokerage etc. Având în vedere interesul statului de a supraveghea şi menţine sub control relaţiile economico-financiare dintre aceşti operatori, a fost înfiinţată o Autoritate Publică profesională, dotată tehnic – material şi uman corespunzator, căreia i-au fost conferite prin statutul de organizare şi funcţionare drepturi şi obligaţii corelative menite a disciplina şi asigura funcţionalitatea şi echilibrul pieţei valorilor mobiliare.
În acelaşi scop a fost editat un pachet de 4 acte normative privind regulile de funcţionare ale pieţei valorilor mobiliare, cărora trebuie să se supună toţi operatorii: vânzători, intermediari şi cumpărători de pe această piaţă.
S.V.M. în scopul de a-şi apăra interesele de grup au constituit o asociaţie naţională profesională care are ca atribuţii principale:
– emiterea de norme de disciplină, conduită şi moralitate pe care să le respecte toate S.V.M., inclusiv salariaţii acestora şi ai B.V.
– perfecţionarea cadrului legislativ al domeniului prin formularea de proiecte proprii de acte normative sau prin participarea la dezbaterea de acte normative iniţiate de alte instituţii publice şi/sau private.
Experienţa romanească a pieţei financiare, inclusiv a procesului evolutiv de reglementare a domeniului, evidenţiază cateva concluzii/ experienţe care să contribuie la perfecţionarea mecanismului pieţei financiare:
1 – reglementarea pieţei financiare româneşti s-a făcut cu întârziere şi în mod fragmentar. Aceste lacune au făcut ca practica să o ia înaintea reglementării şi disciplinării tranzacţiilor ceea ce a generat cazuri de tristă amintire: cazul S.A.F.I., cazul F.N.I.
2 – întarzierea în apariţia C.N.V.M. ca organism public de supraveghere, generată şi de un personal insuficient calificat;
3 – lipsa generală de pregatire pe piaţa financiară face ca intensitatea activităţii bursiere să fie încă modestă..
Piaţa financiară în România nu funcţionează încă la parametrii optimi; am putea spune că nivelul de afaceri (C.A.) este încă modest. Prin urmare piaţa financiară încă nu-şi aduce decât o contribuţie modestă la relansarea economiei naţionale.
Vânzările şi achiziţiile de active, firme, actiuni etc nu permite concentrarea de capitaluri care să ducă la investiţii rapide materializate în noi capacităţi de producţie (sau care să permită mutaţii structurale – sectoriale în consens cu mutaţiile solicitate de piaţa/nevoia socială).
