Investitiile straine directe in Republica Moldova

Transformările economice în Moldova vor putea continua numai dacă vor fi însoţite de majorarea veniturilor reale şi de îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei pentru a asigura suportul social pentru reforme. Pentru a înde­plini aceste condiţii este necesar ca sectorul de producţie să revină la şi chiar să depăşească performanţele obţinute înainte de începerea tranziţiei. Pentru aceasta însă sunt necesare investiţii substanţiale. Numai în agricultură, con­form unor estimări, sunt necesare investiţii de peste 2 miliarde de dolari pen­tru ca acest sector să revină la nivelul optimal de producţie¹⁶. Lucru bine ştiut, asemenea capitaluri în Republica Moldova nu există, iar veniturile transferate de peste hotare servesc şi vor servi şi pe viitor la asigurarea necesităţilor de consum. De aceea, atragerea unor investiţii străine directe (ISD) este o condi­ţie indispensabilă. Mai ales că ISD pot nu doar să asigure financiar investiţiile necesare, dar şi să asigure un transfer de tehnologii şi management avansat.

Tabelul 7 arată că performanţele economice realizate de întreprinderile cu capital străin în Moldova sunt cu mult superioare ponderii relativ mici pe care acestea o deţin utilizarea forţei de muncă. Din partea întreprinderilor autoh­tone se cere alinierea la aceste performanţe.

 

Tabelul 7. Indicatorii activităţii întreprinderilor cu capital străin

 

	1997	1998	1999	2000	2001	2002
Ponderea angajaţilor în totalul angajaţilor din economia naţională, %	1,4	1,8	2,2	3,6	2,3	7.6
Volumul producţiei (preţuri curente), mii lei	311,4	749,6	795,6	1608,5	2587,7	3250.7
Ponderea în totalul producţiei, %	5,3	12,5	11,1	18,4	23,9	33.4
Ponderea în total exporturi, %	14,3	31,3	24,5	38,4	40,9	36.6
Ponderea în total importuri, %	27,4	31,6	36,7	43,5	45,8	37.4

Surse: MIDA

Rezultatele Moldovei în atragerea investiţiilor străine directe sunt am­bigue. Pe de o parte, stocul investiţiilor străine directe plasate în economia Moldovei a crescut spectaculos de la 28,6 milioane în 1994 la 902,5 milioane în 2004¹⁷. Dar acest stoc a fost acumulat nu în mod progresiv, progresele vi­zibile alternând cu stagnările notabile. Ritmul intrărilor anuale de capital în 1997-2003 a fost instabil, variind între 38 milioane USD în 1999 până la 146 milioane USD în 2002, scăzând apoi drastic până la 58 milioane USD în 2003. Până în 2001 fluxurile de ISD au fost legate în mare măsură de privatizarea unor obiective de producere sau de infrastructură atractive. După aceasta, in­vestitorii străini se pare că au început să exploreze cu mai mult interes posibi­lităţile de constituire a unor întreprinderi noi (de novo), decât să rişte cu plasa­rea capitalurilor în fostele întreprinderi de stat. Aceste atitudini sunt explicate

 

16

 

CNFA. BNM.

 

 

de două cauze. Prima, marea privatizare practic s-a încheiat, deşi mai există încă câteva întreprinderi publice care eventual ar putea fi atractive pentru in­vestitori (Moldotelecom, unele fabrici de vinificaţie). A doua, exemplele noto­rii de „deprivatizare” şi de hărţuire a unor investitori străini i-au descurajat pe cei care anterior consideram Moldova atractivă.

Rapoartele ONU asupra investiţiilor globale plasează Moldova în categoria ţărilor care atrag ISD la un nivel peste potenţialul lor economic, prin potenţial economic înţelegând PIB¹⁸. Dar Moldova se situează în categoria ţărilor care atrag ISD sub potenţialul lor economic imediat cum definiţia acestui poten­ţial este extinsă pentru a include forţa de muncă disponibilă şi exporturile¹⁹. Într-adevăr, după cum este arătat în Tabelul 9, Moldova era peste media ţărilor din regiune ca raport al ISD la PIB, dar categoric sub medie ca sumă a ISD per capita.

 

Tabelul 8. ISD în Moldova şi câteva ţări din regiune, media 1995-2002

 

	% din PIB	USD per capita
Bulgaria	4,4	70
Lituania	3,9	122
Moldova	4,8	18
România	2,7	46
Slovacia	3,7	233
Periferia CSI*	2,9	15
Nucleul CSI**	2,9	39

Note: * – Armenia, Georgia, Kirghizia, Tadjikistan, Uzbekistan; ** – Belarus, Kazahstan Rusia, Ucraina

Surse: WB

Prin urmare, teoretic Moldova mai are încă ceva rezerve pentru majorarea fluxului de ISD. Totuşi, în contextul preocupărilor de securitatea economică trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva investiţiile străine directe reprezintă o modalitate comodă de propagare a intereselor economice a investitorilor străini, iar prin intermediul lor şi a intereselor politice a ţărilor lor de origine? În parti­cular, publicul este frecvent deranjat de faptul că Rusia este principalul investitor în Republica Moldova. Întrebări similare apar nu doar în cazul ţării noastre. În toate statele mici companiile private străine dispun de canale de influenţă pen­tru influenţarea politicilor. Scopul guvernului constă în gestionarea adecvată a intereselor companiilor străine, în echilibrarea intereselor şi în minimizarea

 

 

UNCTAD.

Chivriga şi Prohniţchi.

şanselor pentru propagarea unor influenţe nefaste. Mai multă transparenţă şi responsabilitatea publică în relaţiile statului cu investitorii străini ar ajuta ca ultimii să urmărească strict scopuri economice şi nu politice sau de alt gen.

Evident, influenţa pe care o exercită investitorii străini depinde de mări­mea companiilor şi de ţările lor de origine. Din punct de vedere a mărimii, se poate spune că numai 3% din totalul întreprinderilor cu capital străin prezente în Moldova au un capital statutar mai mare de 500 mii USD. Cea mai mare parte a întreprinderilor străine (70%) au un capital statutar de până la 10 mii USD²⁰. O asemenea structură sugerează că dacă şi există influenţe, ele provin de la un număr relativ limitat de companii cu capital străin.

 

Tabelul 9. Compoziţia geografică a ISD, %, 2003

 

	% din PIB
Rusia	22,9
UE	32,9
Marea Britanie	6,4
Spania	6,2
Franţa	5,3
Germania	4,5
Alte UE	10,5
SUA	10,0
Zone off-shore*	6,9
România	3,6
Alte ţări	23,6

Note: * – Liechtenstein, Cipru, Malta, Ins-le Caiman

Sursă: WB

În profil geografic, situaţia ISD reflectă în linii mari compoziţia comerţu­lui extern (Tabelul 9). În categoria ţărilor, Rusia deţine prima poziţie cu aproa­pe 23% din stocul ISD, după care urmează SUA, Marea Britanie şi Spania.

S-ar părea că Rusia deţine o pondere exagerat de mare, totuşi, la părerea noastră ea este echilibrată de o pondere încă mai mare care revine zonei UE. De asemenea, companiile ruse au făcut principalele investiţii până la 1998, după care ponderea Rusiei în fluxul anual de investiţii a scăzut drastic.

Principalele companii, care asigură ponderea mare a capitalurilor din Fe­deraţia Rusă, Spania, SUA şi Marea Britanie în stocul total al ISD sunt²¹:

 

 

 

Interviul lui Sergiu Ghetiu, directorul MEPO, pentru agenţia de presă INFOTAG, 5 octom­brie 2004.

Chivriga şi Prohniţchi.

• Federaţia Rusă – „Moldovagaz”(sectorul energetic), „Green Hills Mar-ket” (servicii şi comerţ);
• SUA – „Mobiasbancă” (sectorul bancar), „Moldova Agroindbank” (sectorul bancar), „Dionysos Mereni” (industria vinicolă), SA„Cricova Acorex” (industria vinicolă), „Fabrica de Produse Lactate din Hânceşti (Alba)”(industria alimentară), „Sun Communications” (servicii TV şi comunicaţii), „Jolly Allon” (servicii hoteliere);
• Spania – „Union Fenosa” (sectorul energetic), Glass Container Com-pany (industrie);
• Marea Britanie – „Compudava” (tehnologii informaţionale). Trebuie de remarcat de asemenea ponderea relativ mare a investiţiilor

din zone fiscale libere (off-shore) şi care, la părerea unor autori, ar putea fi capital moldovenesc exportat şi reinvestit, sensul fiind probabil de a obţine un tratament mai bun comparativ cu investitorii locali²². Se poate afirma că investiţiile străine plasate în Republica Moldova au o structură relativ echili­brată din punct de vedere geografic. Ele nu sunt plasate în sectoare tehnologic „sensibile”, deoarece aceste sectoare pur şi simplu lipsesc. Este adevărat, capi­talul rusesc este prezent masiv în Moldova, în particular în sfera energetică. Întrebarea însă este, ar fi beneficiat oare Moldova de preţuri mai mici la gazul natural dacă nu Gazprom, ci altă companie din altă ţară ar fi fost acţionarul majoritar la Moldova-Gaz? Răspunsul este mai degrabă negativ.

În următoarele decenii şansele Moldovei de atragere a noilor investiţii străine directe vor creşte semnificativ. Aceste perspective sunt determinate de următoarele:

• extinderea UE spre România şi Bulgaria, după care o parte din com­paniile străine prezente în aceste ţări vor dori să caute locaţii în noile ţări-vecine ale UE unde costurile salariale şi de administrare ale afa­cerilor vor fi mai mici;
• extinderea intereselor economice asiatice (în primul rând, China) spre Europa de Est;
• creşterea economică realizată de Moldova şi consolidarea sectorului privat moldovenesc (investitorii străini îşi doresc să aibă în Moldova parteneri consolidaţi din punct de vedere financiar, a managementu­lui şi a imaginii);
• crearea zonei de liber schimb între Moldova şi UE.

 

 

 

WB.

Creşterea veniturilor populaţiei în Moldova, ca urmare a creşterii eco­nomice şi a transferurilor valutare de peste hotare şi care sporesc potenţialul pieţei locale. Pentru guvernul Moldovei provocarea va consta în capitalizarea acestor factori favorabili prin politici şi atitudini adecvate faţă de investitorii străini. Garantarea drepturilor la proprietate, abţinerea de la interferenţele administrative în afacerile private, reducerea corupţiei şi poverii birocrati­ce – acestea sunt recomandările fundamentale pentru ca Moldova să atragă investiţii străine la nivelul unor ţări de succes din regiune.