Mecanisme de atragere a investitiilor straine

În societatea contemporană, modernizarea structurii economiei naţionale este de neconceput fără existenţa unor programe de investiţii bine alcătuite, deoarece investiţiile reprezintă suportul material al creşterii economice. Numai pe baza calculelor, resursele materiale şi umane disponibile pot fi orientate spre domeniile de eficienţă maximă, spre acele ramuri care determină progresul economiei naţionale în ansamblu.

Atragerea investitorilor străini reprezintă un proces complicat pentru orice economie în dezvoltare, deoarece investiţiile străine constituie una dintre cele mai sigure metode de stimulare a creşterii economice.

Actualmente, în contextul internaţional, o importanţă deosebită o deţine orientarea strategică a investiţiilor, care presupune, că managerii trebuie să cunoască nu numai mediul socio-economic actual, dar şi pe cel viitor, să identifice cauzele care se află la baza schimbărilor. Deci se vor realiza doar proiectele care au şanse de succes, care vor genera efecte utile pe întreaga durată a lor de viaţă economică, într-un mediu socioeconomic în continuă schimbare. Această abordare este de mai mare importanţă în domeniul lucrărilor publice, unde fiecare proiect trebuie să se încadreze pe axele strategice ale dezvoltării economico-sociale la nivel local şi/sau naţional. Trebuie subliniat faptul că fiecare proiect, pe lîngă încadrarea în strategia de ansamblu, trebuie să se realizeze după o strategie de proiect personală, ce fundamentează liniile generale de realizare, exploatare a obiectivului de investiţii. În continuare, vom încerca să determinăm metodele şi posibilităţile de atragere în Republica Moldova a investitorilor străini, dar şi a factorilor unici pentru a-i cointeresa.

Exista trei factori caracteristici pentru economia Republicii Moldova, care ar putea cuceri investitorii străini.

1. Primul factor este amplasarea geografică. Republica Moldova ocupă o poziţie deosebită între Est şi Vest, există o legătură strînsă, politică şi economică, cu ambele. Amplasarea reuşită a Moldovei poate atrage investitori care sînt interesaţi atît de pieţele dinamice din fosta Uniune Sovietică, cît şi de economiile mai mari şi mai tradiţionale din Europa Occidentală.
2. Al doilea factor constă în faptul că Republica Moldova este asigurată cu resurse naturale, ce fac ţara o zonă agricolă fertilă. În prezent, Republica Moldova beneficiază de aceste avantaje, producând vinuri, fructe şi carne, care sînt exportate în Est şi în Vest. Totodată, producţia agricolă din Republica Moldova s-a redus considerabil spre sfîrşitul anilor ’80 ai sec. XX şi a scăzut simţitor după obţinerea independentei. Odată cu creşterea numărului întreprinderilor agricole private, în ultimii cîţiva ani, volumul producţiei a sporit simţitor. Creşterea productivităţii din contul privatizării a fost îmbucurătoare, dar investitorii străini ar putea oferi capital şi utilaje necesare pentru a restabili cu mult mai repede capacităţile sectorului agrar.
3. Şi cel mai important factor este determinat de forţa de muncă instruită a Republicii Moldova, multilingvă şi calificată, disponibilă pentru costuri mai mici decît în multe alte părţi din Europa.

Autorul vine cu o recomandare către Guvernul Republicii Moldova de a elabora şi a aplica în politica de atragere a investiţiilor străine următoarele măsuri:

1. De a implementa modelul de dezvoltare economică de tip corporatist, caracteristic ţărilor europene mici şi mijlocii, care îmbină participarea comună a statului, întreprinderilor şi cetăţenilor la asigurarea bunăstării naţionale.

Evoluţia spre obţinerea unui nivel de trai decent este determinată de capacitatea de a atinge niveluri sporite de creştere a productivităţii, ca rezultat al conlucrării autorităţilor publice cu sectorul privat, al creşterii permanente a calităţii şi eficienţei produselor, al îmbunătăţirii tehnologice, dar şi al dezvoltării capacităţii de concurenţă în sectoarele nou-create.

2. De a întreprinde acţiuni imediate de simplificare a cadrului economic intern, realizate în două direcţii: cadrul juridic şi cadrul instituţional.

Obţinerea rezultatelor pozitive ar fi posibilă prin eliminarea obstacolelor şi a verigilor inutile din activitatea economică, întîmpinate la identificarea, iniţierea, negocierea, constituirea şi operarea pe piaţa moldovenească a investiţiilor străine directe. O primă categorie de dificultăţi se localizează la nivelul informaţional, ce nu asigură transparenţa necesară unui mediu economic concurenţial. Într-o societate, care nu are experienţă în prelucrarea şi prezentarea datelor economice necesare pentru luarea deciziilor economice, factorii decidenţi sînt neobişnuiţi cu analiza economică ca fundamentare a propriilor acte de conducere şi au rezervă sau lipsă de profesionalism în pregătirea, circularea şi folosirea informaţiilor economice corecte [5].

3. La crearea mediului transparent şi delimitarea clară a atribuţiilor decidenţilor trebuie să se ţină seama şi de regulile care se stabilesc, de valoarea acestor reguli şi de efectul acestora. Evaluarea patrimoniului constituie o procedură tehnică, dar principiile care stau la baza ei ţin de decizia politică. Dacă se urmăreşte, în primul rînd, punerea în valoare a resurselor economiei naţionale, evaluarea ar trebui să fie secundară. Principala preocupare a instituţiilor oficiale ar trebui să constituie nu sancţionarea erorilor în legătură cu evaluarea, ci eliminarea lipsei de acţiune în a produce cît mai multă valoare adăugată cu aceste resurse, indiferent de valoarea lor.
4. La fel şi reforma administraţiei publice, locale şi centrale, organizarea activităţii guvernamentale de elaborare şi punere în practică a politicilor economice şi derularea procesului de decizie constituie cheia atingerii obiectivelor unei strategii naţionale de dezvoltare economică şi socială. Reforma sistemului trebuie să acorde stabilitate, disponibilitate şi eficienţă aparatului administrativ, capabil să asigure continuitatea şi aplicarea politicilor economice de bază paralel cu schimbările aprobate de către guvern, cu ajustările rezultate din orientările partidului sau partidelor politice, afiliate puterii.
5. Tratarea în mod corect, cu legi aplicate în egală măsură, a investitorilor străini şi a celor autohtoni. Un cadru juridic puternic, respectarea supremaţiei legii şi instituţiile eficiente oferă stabilitate şi oportunităţi egale. Companiile doresc să fie sigure de instituţiile şi valorile democratice puternice. De asemenea, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legi, care contribuie la stabilitatea investitorilor străini, precum “Strategia investiţională a Republicii Moldova”[3], “Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”[2], “Strategia de atragere a investitorilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015”[4] . Aceste legi plasează ferm investiţiile străine în Republica Moldova într-un cadru legal european, clar pentru companiile străine.
6. Accesul la toate sectoarele economiei moldoveneşti. Investitorii pot alege în mod liber tipul de activitate pe care o vor desfăşura, prin luarea în considerare a reglementărilor care stabilesc regimul de obţinere a autorizaţiilor şi a monopolului de stat valabil pentru anumite activităţi.
7. Libertatea formelor juridice şi a modalităţilor de efectuare a investiţiilor. Prin acest principiu se garantează investitorilor libera alegere a formelor juridice de efectuare a investiţiilor, cu respectarea prevederilor legale, dar şi a tipurilor de aport la capitalul societăţilor comerciale (în numerar sau în natură).
8. Protecţia investiţiilor de procesul naţionalizării, exproprierii sau a altor măsuri cu efect echivalent. Investiţiile, efectuate în Republica Moldova, nu pot fi naţionalizate, expropriate sau supuse unor măsuri cu efect echivalent, excepţii fiind cazurile în care o astfel de măsură întruneşte următoarele condiţii:

–   sînt necesare pentru cauza de utilitate publică;

–   sînt nediscriminatorii;

–   se desfăşoară în conformitate cu cadrul legislativ;

 – se stabileşte plata unei despăgubiri prealabile, adecvate şi efective.

9. Garantarea drepturilor şi facilităţilor. În vederea încurajării investiţiilor, sînt prevăzute un şir de facilităţi fiscale şi vamale, în conformitate cu practica şi legislaţia europeană. Potrivit reglementărilor legale, investitor poate fi o persoană fizică sau juridică, rezidentă sau nerezidentă, cu domiciliu sau sediul permanent în Republica Moldova în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege.
10. Birocraţia şi transparenţa. Investitorii nu vor investi într-o ţară, dacă simt că vor fi trataţi într-un mod incorect, dacă vor fi stopaţi de ineficienţa Guvernului sau hărţuiţi prin mită. Nevoia de transparenţă şi de a limita birocraţia sînt legate intrinsec. Cu cît vor exista mai multe formalităţi, reglementari excesive şi intervenţii din partea Guvernului, cu atît gradul corupţiei şi al mitei va spori ca metodă eficientă de ocolire a sistemului birocratic.
11. Economia tenebră. Investitorilor străini le este greu să concureze cu o companie care stabileşte preţuri cu mult mai mici, deoarece nu plăteşte impozite pe venit. Există multe motive pentru care astfel de companii nu se înregistrează, unul dintre motivele principale fiind chiar complexitatea procesului de înregistrare. Numărul instituţiilor de stat de la care un om de afaceri trebuie să obţină semnături, permise, licenţe, autorizaţii şi autentificări este, pur şi simplu, copleşitor. Republica Moldova pune un accent deosebit pe investiţiile străine ca factor-cheie în impulsionarea dezvoltării economice şi eforturilor constante în vederea îmbunătăţirii climatului investiţional, promovînd o politică fiscală favorabilă pentru investitorii străini. Constituţia Republicii Moldova garantează inviolabilitatea investiţiilor alocate în ţară de către agenţi fizici şi juridici, inclusiv agenţii economici străini. Cele mai importante principii constituţionale ale Republicii Moldova sînt: supremaţia legii, economia de piaţă, proprietatea privată, prevederile împotriva exproprierii bunurilor şi separarea puterilor în stat [1].

Deci în toate sectoarele economiei, investiţiile străine şi cele naţionale sînt tratate identic, legislaţia curentă a Republicii Moldova fiind bazată pe nedescriminarea investitorilor străini în raport cu investitorii naţionali. Republica noastră beneficiază de un climat de afaceri prielnic şi transparent. Politicile antimonopoliste sînt guvernate de Legea despre activitatea monopolurilor şi dezvoltarea concurenţei. Legea în cauză stabileşte principiile fundamentale, bazate pe standardele UE, care reglementează activitatea întreprinderilor monopoliste şi dezvoltarea concurenţei. În acelaşi timp, există şi alte acte legislative, care, de asemenea, contribuie la atragerea investiţiilor străine, cum ar fi: Legea despre proprietate, Legea despre antreprenoriat şi întreprinderi, Legea despre instituţiile financiare, Legea despre franchising şi Codul Fiscal. Republica Moldova se bucură de un sistem investiţional liberal, iar Legea despre investiţii străine permite implementarea investiţiilor de capital în toate sectoarele economiei Republicii Moldova.

Politica de stat în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor pentru anii 2006-2015 urmează a fi orientată spre direcţii prioritare, cum ar fi:

• perfecţionarea cadrului de politici în atragerea investiţiilor străine;
• promovarea investiţiilor străine în infrastructură;
• deetatizarea şi perfecţionarea gestionării patrimoniului public;
• dezvoltarea pieţei financiare;
• stimularea investiţiilor străine;
• dezvoltarea zonelor economice libere şi creşterea parcurilor industriale;
• dezvoltarea exporturilor de mărfuri şi servicii;
• amplificarea rolului pieţei de capital;
• dezvoltarea exporturilor de mărfuri şi servicii [4].

 

Concluzii

Investiţiile străine au contribuit la dezvoltarea economică mondială, inclusiv a economiilor ţărilor-gazdă, ele contribuie, de asemenea, la creşterea economică atît prin îmbunătăţirea calităţii lor, cît şi prin alţi factori, cum ar fi de exemplu, transferul de tehnologii avansate, dezvoltarea şi perfecţionarea resurselor umane, implementarea noilor forme manageriale şi organizatorice, extinderea pieţelor de schimb şi internaţionalizarea producţiei. Ţările receptoare de investiţii străine directe, prin intermediul corporaţiilor transnaţionale, sînt incluse în reţeaua mondială de schimburi şi de comercializare a producţiei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie

1. Constituţia Republicii Moldova, aprobată la 29.07.1994 // Monitorul Oficial nr.1 din 12.08.1994. – P.5.
2. Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”.
3. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.998–XII „Strategia investiţională a Republicii Moldova” din 01.04.1992 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.32 din 20.04.1992. – P.3. 03.04; Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.64-66/344 din 23.04.04. – P.7.
4. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova, nr.1288 din 09.XI.2006 „Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015”, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.181-183 (1962 – 1964) din 24.XI.06. – P.17, 26.
5. Tofan, Tatiana //Importanţa investiţiilor străine în procesul de relansare a economiei naţionale în Republica Moldova // Revista economică „Economie şi sociologie”, Chişinău, nr. 2 , 2008.