La momentul actual deetatizarea şi privatizarea patrimoniului de stat au devenit o realitate. A luat sfîrşit privatizarea în masă a patrimoniului de stat contra bonuri patrimoniale (B.P.). Deja 2238 de întreprinderi ce reprezintă 1/3 din potenţialul economic al republicii sunt privatizate. Acţionari, după datele prelimenare, au devenit peste 3 milioane de cetăţeni, cărora le revin aproximativ 4 miliarde lei patrimoniu privatizat sau peste 1000 lei la fiecare în medie. În acest scurt timp au fost privatizate circa 80% din fondul locativ de stat (vezi 9, p.9).
Privatizarea s-a extins asupra tuturor ramurilor economiei naţionale, multe din ele fiind acum aproape completamente privatizate: industria de zahăr, de fabricare a conservelor, de colectare şi desfacere a producţiei agricole, de deservire tehnică şi materială a agriculturii, o bună parte din industria de vinificaţie, comerţul de stat etc.
Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Programul de Stat de Privatizare pentru anii 1995-1996 şi, de asemenea, un întreg set de acte legislative şi normative ce reglementează procesele privatizării şi transformării întreprinderilor de stat în societăţi pe acţiuni contra bonuri patrimoniale şi mijloace băneşti.
Din cele 3182 întreprinderi incluse în Programul de Stat de Privatizare pentru anii 1993-1994 şi Programul pentru anii 1995-1996, la 1 ianuarie 1996, conform calculelor preventive, au fost privatizate 2278 întreprinderi, inclusiv 2231 contra bonuri patrimoniale şi 47 – contra mijloace băneşti. În total la procesul de privatizare au participat circa 3,2 mln. cetăţeni ai Republicii Moldova.
Pe parcursul a mai mult de 2 ani (din octombrie 1993) au fost organizate 15 licitaţii republicane cu subscriere la acţiuni, 94 licitaţii – „cu strigare” şi 11 concursuri.
Pentru participarea la privatizarea în masă populaţia a primit bonuri patrimoniale în valoare de 1012 mlrd. unităţi monetare convenţionale, din care au fost utilizate circa 90%. Din numărul total al bonurilor patrimoniale eliberate aproximativ 3/4 au fost folosite de proprietarii acestora la privatizarea întreprinderilor în cadrul licitaţiilor cu subscriere la acţiuni, 13,5% – la licitaţiile „cu strigare” şi concursuri şi 2,6% – la privatizarea fondului locativ.
Prin concurs au fost privatizate 364 obiecte, din care 16 comerciale, 29 – din sfera socială, 276 – din sistemul Ministerului Ocrotirii Sănătăţii etc. Două întreprinderi au fost privatizate conform proiectelor individuale.
În procesul privatizării au fost realizate contra mijloace băneşti 3200 sectoare de pămînt ale întovărăşirilor pomicole, ca rezultat în buget au fost decontate mai mult de 1,5 mln. lei.
Au fost privatizate în total 190 mii apartamente sau 80,7% din fondul total al locuinţelor privatizabile. Gratuit au fost privatizate 54%, contra bonuri patrimoniale – 41% şi contra mijloace băneşti – 5%.
Din numărul total al obiectelor privatizate 17,3% constituie întreprinderile industriale, 11,9% – cele agricole, 12,8 – instituţiile din sfera ocrotirii sănătăţii, 45,4 – obiectele din sfera comerţului şi de deservire socială a populaţiei, 11,6% – întreprinderile din domeniul transporturilor şi construcţiilor.
În cadrul complexului agroindustrial au fost privatizate 93% din întreprinderile subcomplexului legume şi fructe, 78% – din numărul total al fabricilor de vin. Fondul locativ de stat a fost privatizat deja la nivel de peste 70%.
S-a încheiat privatizarea proprietăţii de stat contra bonuri patrimoniale. Începînd cu anul 1996 privatizarea se va efectua în exclusivitate contra mijloace băneşti.
Evoluţia reformei agrare în anul 1995 în mare măsură a fost determinată de procesul de modificare şi completare a legislaţiei şi actelor normative în vigoare, adoptarea unor noi legi ce ţin de reforma agrară.
Conform datelor statistice numărul cererilor prezentate organelor administrative locale pentru obţinerea cotelor-părţi de teren echivalent a constituit la 01.01.96 circa 96,1 mii, au fost înregistrate gospodării ţărăneşti – 16064 unităţi, numărul persoanelor, care au primit pămînt în proprietate privată – 47,6 mii. Numărul gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri) organizate din numărul persoanelor care au primit pămînt constituie 35,7 mii. În folosinţa gospodăriilor ţărăneşti se află în total 58,3 mii ha de pămînt (2,4%), inclusiv teren arabil – 41,8, livezi şi vii – 14,3 mii hectare.
Au fost create circa 160 societăţi pe acţiuni, mai mult de 146 asociaţii de gospodării ţărăneşti. Deja funcţionează peste 350 întreprinderi mici specializate în conservarea legumelor şi fructelor, producerea mezelurilor, a cărnii afumate şi prelucrarea laptelui, făinei şi uleiului vegetal.
În scopul urgentării reformei agrare se preconizează ca în 1996 să se termine autentificarea (confirmarea) dreptului de proprietate asupra cotelor-părţi de teren echivalent şi cotelor-părţi valorice din bunurile gospodăriilor agricole supuse privatizării, permiţîndu-le astfel titularilor documentelor să decidă ei înşişi de sine stătător cum vor utiliza acest drept.
Ţinîndu-se cont de aceasta, se pregătesc regulamente şi recomandări cu privire la atribuirea cotelor-părţi valorice titularilor de cote-părţi de teren echivalent, în cazul cînd apare dorinţa de a înfiinţa gospodării ţărăneşti; reorganizarea colhozurilor şi sovhozurilor în întreprinderi agricole de tip nou cu diverse forme organizatorico-juridice etc.
Reforma în ramurile sferei sociale a fost concentrată, în mare măsură, asupra creării cadrului legislativ şi a consolidării bazei normative de nivel guvernamental şi ramural. Au fost elaborate şi aprobate de către Parlament şi se aplică în practică Legea ocrotirii sănătăţii şi Programul de stat de dezvoltare a acestei ramuri. A fost elaborat un set de hotărîri ale Guvernului pentru dezvoltarea învăţămîntului, culturii şi ocrotirii sănătăţii. Se definitivează Programul de stat de dezvoltare a învăţămîntului şi Programul de stat de dezvoltare a bibliotecilor. Semnificativă este apariţia şi dezvoltarea sectorului privat în medicină şi învăţămînt. În republică au fost create şi activează 5 instituţii de învăţămînt universitar şi 2 instituţii tip-colegiu. În domeniul ocrotirii sănătăţii activează 250 firme private. De 2 ori a crescut, în comparaţie cu anul 1994 numărul de instituţii particulare, atingînd cifra de 400 ce se ocupă de achiziţionarea medicamentelor şi articolelor medicale.
