Obiectul reprezintă prima şi cea mai importantă condiţie pentru ca Economia să fie ştiinţă în adevăratul sens al cuvântului, etimologic metoda reprezintă calea, mijlocul, modul sistematic de cercetare şi expunere a rezultatelor; ansamblul de procedee folosite în scopul descoperirii şi explicării adevărului obiectiv.
Economia Politică foloseşte în procesul cunoaşterii următoarele metode sau procedee ştiinţifice.
- metoda comparării este procedeul logic cel mai general, universal folosit în procesul de elaborare a conceptelor ştiinţifice. Aprecierea necunoscutului prin cunoscut are loc cu ajutorul comparaţiei.
- abstractizarea reprezintă procedeul prin care cunoaşterea trece de la concret la abstract, acest procedeu presupunând analiza şi sinteza.
- analiza presupune divizarea, descompunerea mentală sau fizică a obiectului de studiu în părţile sale constitutive, examinarea fiecărei părţi separat şi dezvăluirea trăsăturilor caracteristice;
- sinteza continuă procesul de cunoaştere al analizei desăvârşindu-l. Cu alte cuvinte, analiza pregăteşte declanşarea ştiinţei, iar sinteza mută analiza în faza sa finală;
- inducţia şi deducţia. Inducţia constă în desprinderea concluziilor generale din analiza cazurilor particulare, iar deducţia constă în aplicarea tezelor generale, a principiilor la analiza fenomenelor, proceselor particulare;
- metoda analogiei constă în „transferul unei însuşiri sau a tuturor însuşirilor unui obiect al cunoaşterii la un alt obiect supus cercetării. Concluziile obţinute prin această metodă sunt probabile, ele nu sunt certe;
- metoda logică cercetează procesele economice în evoluţia lor de la simplu la complex, urmărind linia istorică în forma sa abstractă şi consecventă;
- metoda matematică reprezintă o necesitate de ordin practic şi teoretic.
Utilizarea matematicii în economie, făcând abstracţie de folosirea matematicii elementare în scopul de măsurare pură, se realizează prin construirea metodelor economico-matematice care pot fi clasificate astfel:
din punct de vedere al relaţiilor pe care le reflectă distingem:
- modele deterministe;
- modele probabilistice;
din punct de vedere al dezvoltării obiectului distingem:
- modele statice;
- modele dinamice;
din punct de vedere al sferei de cuprindere distingem:
- modele microeconomice;
modele macroeconomice;
din punct de vedere al construcţiei lor distingem:
- modele numerice;
- modele grafice;
- modele analitice.
- metodele statistice, în procesul cunoaşterii apelându-se la indicatorii statistico-matematici care reprezintă numere ce caracterizează trăsăturilor specifice ale totalităţii fenomenelor economice.
