Banca Naţională a Moldovei, care are atribuţia de compilare a statisticii sectorului extern, efectuează înregistrări de date la fiecare dintre posturile BPE în strictă corespundere cu prevederile legislaţiei, care ţine cont de recomandările de Manualul V al BPE al FMI.
BNM documentează fluxurile de remitenţe intrate în Moldova de la restul lumii şi fluxurile de remitenţe îndreptate către exterior. În statistica BPE, elaborată de BNM, fluxurile monetare sunt evidenţiate fie în grupa veniturilor din muncă, dacă la iniţierea transferului expeditorul specifică explicit provenienţa sumelor transferate, respectiv din prestarea unei activităţi bazate pe un contract de muncă, fie la categoria transferurilor private ale persoanelor, dacă nu se menţionează munca remunerată ca sursă de constituire, fie la categoria compensarea pentru munca ce reprezintă remunerările (sub orice formă) plătite de angajatori angajaţilor (în special celor de frontieră şi sezonieri), atunci când atribuţia rezidenţială a părţilor este diferită. Aceste remunerări includ şi taxele plătite sub forma de impozite în ţara-gazdă, a căror înscriere compensatorie este reflectată la articolul transferuri curente . Fluxurile nemonetare incluse în categoria remitenţe se evidenţiază la categoria transferurile migranţilor.
Pentru delimitarea strictă a părţii fiecărei posturi a BPE, ce se atribuie la remitenţe, se recurge la divizarea acestor transferuri în funcţie de plătitori, destinaţia plăţii şi provenienţa sumelor, ceea ce nu întotdeauna este posibil. De aici, apare riscul ca aceste sume să reflecte doar o parte din remitenţele totale.
Totodată, deoarece remitenţele ajung în ţara de origine şi prin sisteme informale de transfer, există riscul ca suma reală a remitenţelor să fie mai mare decât suma înregistrată în BPE.
În majoritatea statelor şi în Republica Moldova, se recurge şi la estimarea indirectă a remitenţelor migranţilor. În prezent, BNM utilizează un model complex de calculare a remitenţelor totale, ţinând cont atât de transferurile prin intermediul sistemului bancar, cât şi de alte fluxuri de valută ce au intrat în ţară prin căi neformale, aplicând modele de calcul care iau în consideraţie volumul tranzacţiilor pe anumite pieţe specifice, unde se utilizează ca mijloc de plată valuta străină (piaţa imobilului, piaţa automobilelor).
Sub aspect generalizat, modelul de estimare a remitenţelor aplicat de BNM include următoarele etape:
- Măsurarea fluxurilor de valută transferată prin sistemul bancar (inclusiv prin STIB – sistemele de transfer internaţional de bani) de către persoane fizice de peste hotare;
- Măsurarea remiterilor ce urmează să fie ridicate în numerar (cash), retrase de pe depozite din bănci de beneficiarii acestora;
- Măsurarea volumului net al valutei străine în numerar eliberate de băncile comerciale rezidenţilor;
- Măsurarea cheltuielilor pe pieţele unde tranzacţiile se efectuează, preponderent, în valută;
- Ajustarea remiterilor efectuate prin canale oficiale cu remiterile în numerar efectuate prin canale neoficiale.
Pe lângă datele colectate prin rapoarte statistice, BNM efectuează un şir de estimări şi ajustări în scopul îmbunătăţirii calităţii şi plenitudinii datelor. În ceea ce priveşte datele referitoare la remitenţe, estimările şi ajustările includ:
- Compensarea pentru munca rezidenţilor în favoarea angajatorilor nerezidenţi se estimează în baza datelor statistice din Sistemul de Raportare a Tranzacţiilor Internaţionale privind transferurile băneşti de peste hotare efectuate de către persoanele fizice. O parte din aceste date sunt ajustate luând în consideraţie evoluţia pieţelor interne de imobil şi autoturisme, precum şi a consumului final al gospodăriilor, ceea ce permite aprecierea valutei în numerar introduse în ţară pe căi neformale de către persoanele fizice.
- Transferurile curente ce ţin de impozitele şi taxele achitate de rezidenţi în ţările în care se află la muncă sunt calculate utilizând un coeficient la valoarea compensării pentru muncă.
- Estimarea veniturilor din munca nerezidenţilor în R. Moldova se efectuează în baza datelor din anchetarea reprezentanţelor instituţiilor internaţionale plasate în R. Moldova, precum şi a datelor Biroului Migraţie şi Azil despre numărul străinilor ce lucrează în R. Moldova în baza contractelor de muncă pe termen scurt.
4. Transferurile migranţilor ce pleacă / sosesc la loc permanent de trai sunt calculate în baza numărului de emigranţi / imigranţi şi a valorii medii a averii acestora (casa, maşina etc.).
Modelul de estimare a remitenţelor, aplicat de BNM, se bazează pe principiile înregistrărilor stipulate de Sistemul de Raportare a Tranzacţiilor Internaţionale şi sistemele expert.
Considerăm că modelul BNM de calculare a remitenţelor totale, trebuie completat astfel încât estimarea să ţină cont şi de:
- rulajul operaţiunilor de conversie a valutei străine pe piaţa valutară în numerar a Republicii Moldova şi sporul depozitelor în monedă străină a persoanelor fizice,
- abaterile dintre ritmul de creştere a salariului în economie şi ritmul de creştere a consumului gospodăriilor casnice.
Urmărind obiectivele expuse în cercetare, facem precizarea că mărimea remitenţelor migranţilor care lucrează în străinătate, luate în calcul în cercetările actuale, naţionale şi internaţionale, comportă caracter parţial şi reprezintă doar o parte a veniturilor obţinute, respectiv transferurile realizate prin fluxuri bancare plus estimările şi ajustările menţionate.
Pe de altă parte, în fluxurile de remitenţe cu care se operează în statisticile oficiale, atât la nivel internaţional, cât şi în R. Moldova, există riscul includerii unor părţi din transferurile oficiale ale persoanelor fizice care se referă la alte genuri de transferuri decât cele ce ţin de migraţia economică, dintre care: achitările pentru exportul de bunuri şi prestări de servicii, achitări pentru activităţi şi mărfuri ilicite ş.a., motiv care sprijină ipoteza că fluxurile de remitenţe incluse în statistica oficială sunt supraestimate.
