Publicat în

Modul de organizare şi funcţionare a Trezoreriei finanţelor publice

Trezoreria este organizată şi funcţionează ca un sistem unitar, atât la nivel central, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, cât şi la nivelul unităţilor teritoriale ale acestuia, în cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice, în cadrul administraţiilor, circumscripţiilor şi percepţiilor financiare.

La nivel central, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, funcţionează Direcţia Generală a Trezoreriei Statului, care desfăşoară următoarele operaţiuni specifice:

  • elaborarea instrucţiunilor privind organizarea şi funcţionarea trezoreriilor teritoriale;
  • asigurarea evidenţei contabile privind constituirea şi utilizarea tuturor fondurilor statului;
  • deschiderea creditelor bugetare la trezoreriile teritoriale (trezoreria centrală având contul de corespondent la Centrala Băncii Naţionale);
  • efectuarea operaţiunilor de decontare între trezoreriile judeţene;
  • gestionarea fondurilor cu destinaţie specială constituite la nivelul economiei naţionale;
  • administrarea conturilor de clearing, barter şi cooperare economică în conformitate cu acordurile guvernamentale;
  • contractarea, gestionarea şi evidenţa împrumuturilor pentru acoperirea deficitului bugetar;
  • gestionarea datoriei publice interne şi externe;
  • elaborarea lucrărilor de execuţie bugetară şi a contului tre­zoreriei în structurile şi termenele stabilite;
  • elaborarea raportului public şi a contului general al execuţiei bugetului de stat, a fondurilor speciale şi extrabugetare.

Direcţia Generală a Trezoreriei din cadrul Ministerului Finanţelor Publice se caracterizează prin:

  1. este o direcţie de concepţie, sinteză şi negociere;
  2. trebuie să dispună de o organizare relativ stabilă, neimplicând schimbări majore în structura sa generală;
  3. organigrama sa cuprinde cel puţin trei compartimente:
  • compartimentul problemelor financiare şi monetare, axat pe activităţi de trezorerie, activităţi de economisire, pieţe financiare, precum şi unele circuite de finanţare specializate;
  • compartimentul de finanţări şi participaţii, care se ocupă de activitatea statului ca acţionar în sectorul public, concurenţial sau neconcurenţial, şi de mijloacele de intervenţie economică în beneficiul întreprinderilor;
  • compartimentul de probleme financiare internaţionale, care se ocupă cu relaţiile financiare bilaterale, multilaterale, precum şi cu relaţiile cu organismele internaţionale.

Ansamblul politicii financiare prezintă, sub diversitatea funcţiilor Trezoreriei, o unitate profundă, ceea ce impune un efort de coordonare la nivelul managementului acestei instituţii.

În cadrul Ministerului Finanţelor Publice, există şi alte direcţii, ale căror activităţi au impact asupra politicii financiare, intersectând şi coordonându-şi acţiunile cu Direcţia Genarală a Trezoreriei (direcţiile de Buget, Impozite, Contabilitate publică, Datorie publică, Relaţii economice externe ş.a.).

Prin Trezorerie se asigură exercitarea în mai bune condiţii a atribuţiilor Ministerului Finanţelor Publice şi unităţilor sale teritoriale, ca urmare a reorganizării şi îmbunătăţirii structurii aparatului financiar- fiscal, urmărindu-se întărirea rolului şi importanţei unităţii fiscale teritoriale în cadrul căreia funcţionează un compartiment distinct cu activitate de trezorerie.

Banca Naţională (ca instituţie autonomă faţă de Guvern), împreună cu Trezoreria, are un rol important în conceperea şi conducerea politicii financiare şi monetare, precum şi în coordonarea organismelor circumscrise activităţii de trezorerie.

În legătură cu activitatea de trezorerie, banca centrală efectuează anumite servicii, cum sunt:

  • ţine nemijlocit sau supraveghează ţinerea contului curent al Trezoreriei;
  • acceptă împrumuturi acordate statului şi aprobate de Parlament;
  • se constituie ca un intermediar util între Trezoreria publică şi pieţele monetare, financiare şi valutare pe care statul doreşte să le influenţeze, dar fără a deveni el însuşi un agent nemijlocit.

La nivel teritorial, trezoreriile sunt organizate pe două niveluri: judeţe şi municipiul Bucureşti; municipii, oraşe, comune.

La nivelul judeţelor şi municipiului Bucureşti, Trezoreria este organizată ca direcţie în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi a Controlului Financiar de Stat, având următoarele atribuţii:

  • gestionarea contului corespondent al trezoreriei judeţene deschis la sucursala judeţeană a Băncii Naţionale, asigurând efectuarea operaţiunilor de decontare între trezoreriile locale şi instituţiile bancare corespondente;
  • coordonarea activităţii de trezorerie la organele financiare teritoriale;
  • deschiderea creditelor bugetare (dispuse de ordonatorii de credite secundari) finanţate prin bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat în toate trezoreriile locale;
  • asigurarea încheierii exerciţiului financiar la nivelul judeţului şi al municipiului Bucureşti;
  • întocmirea bilanţului centralizat al Trezoreriei, analiza şi elaborarea raportului de analiză;
  • elaborarea lucrărilor de sinteză privind execuţia bugetară, precum şi a altor raportări operative periodice către Ministerul Finan­ţelor Publice;
  • propunerea de măsuri pentru asigurarea încasării veniturilor şi întăririi controlului asupra cheltuielilor bugetare;
  • coordonarea activităţii compartimentelor casierie-tezaur în ceea ce priveşte asigurarea numerarului necesar efectuării plăţilor, redistribuirea soldului de casă şi stabilirea plafoanelor de casă.

La nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor, trezoreriile sunt unităţi direct funcţionale, efectuând operaţiuni de încasare a veniturilor şi efectuare a cheltuielilor în urma controlului preventiv asupra legalităţii operaţiunilor şi a întocmirii corecte a documentelor. Tot la acest nivel au loc înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor publice şi întocmirea conturilor sintetice şi analitice, precum şi a situaţiilor de încheiere a execuţiei bugetelor, la sfârşitul anului.

Ministerul Finanţelor Publice asigură coordonarea unitară a execuţiei finanţelor publice prin mecanismul integrat şi unitar al Trezoreriei finanţelor publice.

Contul curent general al Trezoreriei statului funcţionează la Banca Naţională a României. Soldul activ al acestuia se formează din disponibilităţile trezoreriilor din cadrul serviciilor publice descentra­lizate ale Ministerului Finanţelor Publice. Soldul contului curent general al Trezoreriei statului se cuprinde în bilanţul Băncii Naţionale. Disponibilităţile aflate în acest cont pot fi utilizate în următoarea ordine: acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului de stat; acoperirea temporară a golurilor de casă înregistrate de bugetele locale; acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului asigurărilor sociale de stat şi a deficitelor temporare ale bugetelor fondurilor speciale; efectuarea de plasamente financiare pe termen scurt, prin Banca Naţională, care acţionează ca agent al statului: acordarea de împrumuturi pe termen mediu şi lung pentru finanţarea şi refinanţarea deficitelor anuale ale bugetului de stat pe seama disponibilităţilor pe termen mediu şi lung din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe.

Pentru decontarea operaţiunilor prin contul curent general al Trezoreriei, Banca Naţională nu percepe comisioane, dar plăteşte dobânzi la disponibilităţile din acest cont.

Trezoreria generală a statului derulează operaţiuni de încasări şi plăţi care privesc:

  • veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, ale bugetului asigu­rărilor sociale de stat, ale bugetelor locale, ale fondurilor speciale;
  • veniturile şi cheltuielile instituţiilor publice care se administrează în regim extrabugetar;
  • datoria publică internă şi externă, precum şi serviciul datoriei publice interne şi externe;
  • alte venituri şi cheltuieli ale sectorului public, inclusiv drepturile de încasat şi obligaţiile de plată ale statului care decurg din acordurile şi convenţiile guvernamentale.

Operaţiunile de încasare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor bugetare prin intermediul Trezoreriei publice generează fluxuri informaţionale care au loc în diverse sensuri între participanţi, astfel:

  • preluarea executării prevederilor legii bugetare anuale în sarcina Ministerului Finanţelor Publice;
  • deschiderea creditelor bugetare şi transmiterea nivelurilor repartizate pe categorii de ordonatori, până la instituţiile publice;
  • încasarea veniturilor proprii de către instituţiile bugetare;
  • păstrarea şi folosirea disponibilităţilor băneşti ale Trezoreriei în contul corespondent deschis la Banca Naţională;
  • efectuarea relaţiei de corespondenţă între Trezoreria centrală, trezoreriile judeţene şi trezoreriile operative:
  • întocmirea şi circuitul documentelor privind încasarea veniturilor la buget de la agenţii economici prin intermediul conturilor de la unităţile băncilor comerciale (contul corespondent la Banca Naţională către Trezorerie);
  • încasarea impozitelor şi taxelor de la persoane fizice.

Organizarea şi funcţionarea Trezoreriei finanţelor publice, atât la

nivel central, cât şi teritorial, au la bază un mecanism corespunzător, cu ajutorul căruia Ministerul Finanţelor Publice asigură coordonarea finanţelor sectorului public printr-un sistem integrat şi unitar. Mecanismul de funcţionare a Trezoreriei se realizează, pe de o parte, prin contul corespondent deschis la Banca Naţională pentru direcţiile de trezorerie judeţene şi a Municipiului Bucureşti şi la acestea din urmă în cazul trezoreriilor munincipale şi orăşeneşti, iar pe de altă parte, prin contul „Casa”.

Prin contul corespondent al Trezoreriei se realizează numeroase operaţiuni ce pot fi grupate astfel:

  1. intrări (debitări) de sume de la agenţii economici care au conturile deschise la băncile comerciale, reprezentând achitarea impozitelor şi taxelor datorate bugetului, precum şi încasarea veniturilor extrabugetare şi a celor destinate fondurilor speciale;
  2. ieşiri (creditări) de sume către agenţii economici care au conturile în băncile comerciale şi care reprezintă plăţi din conturile bugetare sau din fondurile extrabugetare şi speciale ale instituţiilor publice pentru achitarea mărfurilor livrate, serviciilor prestate şi lucrărilor executate, inclusiv a investiţiilor;
  3. soldul debitor al contului corespondent al Trezoreriei reprezintă disponibilităţile totale ale acesteia care se regăsesc în soldul de casă al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, soldurilor din conturile de mijloace extrabugetare şi fonduri speciale.

Prin casieria Trezoreriei operative se efectuează încasări şi eliberări de sume în numerar, reprezentând:

  • încasări în numerar de la agenţii economici: impozite şi contribuţii achitate, contravaloarea bonurilor de tezaur şi a obligaţiilor privind împrumuturile lansate, sumele încasate prin casieria proprie a instituţiilor care constituie venituri bugetare, restituiri de sume ridicate din conturile instituţiilor rămase nefolosite şi altele;
  • eliberările de sume în numerar din casieria Trezoreriei operative pe seama instituţiilor publice, privind efectuarea de plăţi pentru salarii, deplasări, premii, ajutoare, restituiri de venituri către contribuabili, în cazul în care acestea au fost încasate fără temei legal.

Trezoreria statului deţine la Banca Naţională contul general al cărui sold activ se formează din disponibilităţile Trezoreriei centrale din Ministerul Finanţelor Publice şi ale trezoreriilor din cadrul serviciilor publice descentralizate ale acestuia. Soldul contului general al Trezoreriei statului se cuprinde în bilanţul Băncii Naţionale a României.

Operaţiunile de încasări şi plăţi ale Trezoreriei sunt înscrise corespunzător planului de conturi elaborat de Ministerul Finanţelor Publice care asigură constituirea şi utilizarea resurselor financiare publice.

 Disponibilităţile aflate în contul general al Trezoreriei statului pot fi utilizate în diverse scopuri în următoarea ordine:

  • acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului de stat;
  • acoperirea temporară a golurilor de casă înregistrate de bugetele locale;
  • acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului asigurărilor sociale de stat şi a deficitelor temporare ale bugetelor fondurilor speciale;
  • efectuarea de plasamente financiare pe termen scurt, prin Banca Naţională a României, care acţionează ca agent al statului;
  • împrumuturi pe termen mediu şi lung pentru finanţarea şi refinanţarea deficitelor anuale ale bugetului de stat .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *