Negocierile cu privire la crearea NAFTA s-au încheiat în august 1992, după 14 luni de la începerea lor. Rezultatul final al negocierilor a fost un document cuprinzând peste 1.100 de pagini. Era astfel creată cea mai mare, bogată şi productivă piaţă din lume, o piaţă de 6 trilioane USD, cu peste 360 de milioane de consumatori şi de 5.000 de mile din Alaska şi Yucon până în peninsula Yucatan.
Pe 17 decembrie 1992, şefii de state ai S.U.A., Canadei şi Mexicului au semnat textul acordului instituind zona de comerţ liber Nord-Americană.
Tratatul instituind NAFTA prevede ca reducerea tarifelor vamale către zero să se realizeze într-o perioadă de 10 ani, iar cotele să fie eliminate într-o perioadă de 15 ani. Pentru Mexic, agricultura a reprezentat un domeniu sensibil şi, de aceea, a fost negociat un acord separat cu SUA şi un altul cu Canada.
NAFTA reglementează barierele tarifare, netarifare şi investiţiile. Se specifică faptul că mărfurile de import provenite din celelalte două naţiuni vor avea acelaşi regim ca şi bunurile naţionale. Fiecare membru NAFTA va excepta unele activităţi de la aplicarea acestui acord[1].
Fiecare parte din acordul NAFTA beneficiază de anumite avantaje. SUA şi Canada câştigă astfel accesul la piaţa mexicană, o piaţă cu peste 80 de milioane de oameni. Pot fi specificate şi beneficiile neeconomice pentru SUA, fiind vorba de îmbunătăţirea relaţiilor externe ale Mexicului şi de o posibilă stabilitate internă, urmărindu-se o mai bună cooperare în domeniul
drogurilor, emigrării şi poluării. Impactul creării NAFTA va fi mult mai important pentru Mexic decât pentru SUA. Deoarece Mexicul este mult mai mic decât SUA, iar crearea de locuri de muncă şi domeniul sănătăţii este acelaşi şi în SUA şi în Mexic, efectul creării NAFTA va fi mult mai mare pentru Mexic.
Preambulul acordului expune principiile care constituie fundamentul acestuia. Ţările participante îşi exprimă intenţia de a promova creşterea economică prin expansiunea comerţului şi a oportunităţilor investiţionale, creşterea competitivităţii internaţionale cu respectarea protecţiei mediului, dezvoltarea economică susţinută şi protejarea, amplificarea şi punerea în practică a drepturilor forţei de muncă, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în cele trei state.
Obiectivele acordului sunt:
- a) eliminarea barierelor comerciale,
- b) promovarea condiţiilor pentru concurenţa loială,
- c) creşterea oportunităţilor investiţionale,
- d) protejarea corespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală,
- e) stabilirea procedurilor adecvate pentru aplicarea tratamentului şi soluţionarea conflictelor,
- f) stimularea cooperării trilaterale, regionale şi multilaterale.
Acordul prevede eliminarea totală a taxelor vamale la intrarea în fiecare ţară membră a mărfurilor originare din Mexic, Canada şi SUA. pe parcursul unei perioade de tranziţie, iar pentru determinarea celor care intră sub acest regim sunt stabilite reguli de origine foarte stricte. Aceste reguli de origine sunt astfel formulate, încât avantajele oferite de NAFTA să nu se acorde decât bunurilor produse în America de Nord. Conform regulilor de origine, un produs se consideră originar din zonă atunci când este produs în totalitate în America de Nord sau, în cazul în care conţine materiale importate, acestea trebuie să fie astfel transformate, încât să li se schimbe categoria tarifară. Uneori, pe lângă această condiţie, respectivul produs trebuie să conţină un anumit procentaj de materii prime naţionale. O clauză de minim permite bunurilor ce conţin cantităţi foarte reduse de materiale „neoriginare” (nu mai mult de 7% din preţul total) să se bucure de tratament preferenţial.
Tratatul mai prevede şi armonizarea normelor, evaluarea riscului, adaptarea la condiţiile regionale, transparenţa procedurilor (notificarea prealabilă a adoptării acestor măsuri), proceduri de control, inspecţie şi aprobare, asistenţă tehnică; se crează şi un comitet de măsuri sanitare şi fito-sanitare pentru promovarea securităţii şi armonizarea măsurilor. În ceea ce priveşte normele tehnice, cele trei ţări semnatare au convenit să nu utilizeze aceste măsuri ca bariere comerciale, tratatul confirmând prevederile Codului de bariere Tehnice ale OMC şi al convenţiilor internaţionale. Fiecare ţară îşi rezervă dreptul de a stabili acel nivel de protecţie pe care îl consideră necesar.
[1] Canadienii, aşa cum a fost stipulat şi în vechiul Acord de Comerţ Liber între Canada şi SUA, vor excepta de la aplicarea NAFTA domeniul publicaţiilor. În Canada există sentimentul că fără un control special asupra proprietăţii şi acordând mass-mediei canadiene beneficii prin taxe, acesta va fi acaparat de media din SUA. Cererea SUA a fost ca mişcarea liberă a persoanelor, cu excepţia profesioniştilor şi managerilor, să nu fie permisă. Acest lucru este rezultatul temerii SUA că va fi copleşită de milioane de săraci din Mexic. Guvernul mexican îşi rezervă dreptul de a controla sistemul de căi ferate, electricitatea, petrochimia de bază şi industria petrolieră.
