Înainte de a vedea ce înseamnă un proces de concepţie şi care sunt etapele ce trebuiesc parcurse în cazul unui proces de concepţie al produselor, ar trebui să ştim ce reprezintă în general noţiunea de „proces”.
Astfel, norma SR EN ISO 9001:2001[1] propune o definiţie a condiţiilor de existenţă ale unui proces: „Pentru ca o organizaţie să funcţioneze în mod eficient, aceasta trebuie să identifice şi să conducă numeroase activităţi. O activitate care utilizează resurse şi care este condusă astfel încât să permită transformarea elementelor de intrare în elemente de ieşire poate fi considerată un proces. De cele mai multe ori elementele de ieşire dintr-un proces constituie, în mod direct, elementele de intrare în procesul următor”. Cu alte cuvinte, procesul reprezintă un ansamblu de activităţi corelate, care transformă elementele de intrare în elemente de ieşire.
În aceeaşi idee Perigord M [72] consideră procesul ca fiind „o succesiune de sarcini realizate cu ajutorul unor mijloace precum angajaţii, echipamentele, informaţiile, procedurile. Rezultatul final dorit este un produs. El presupune intrări măsurabile, o valoare adăugată, ieşiri măsurabile, posibilitatea de repetare.”
Plecând de la această definiţie, M. Cattan [25] propune o clasificare a proceselor în:
- procese funcţionale, care regrupează sarcinile unei singure funcţii,
- procese transversale, care regrupează sarcinile mai multor funcţii.
În cadrul acestor două tipuri de procese Cattan [25] distinge patru clase:
- procese unidimensionale: unei intrări îi corespunde o ieşire;
- procese multidimensionale: unei singure ieşiri îi corespund mai multe intrări care provin fie din mai multe procese unidimensionale fie din mai multe procese complexe;
- procese complexe: un număr oarecare de intrări şi un număr oarecare de ieşiri;
- procese artistice, care nu pot fi formalizate deoarece dau naştere la un produs original, de obicei unic, care nu este în conformitatea cu nicio metodologie.
După realizarea acestei clasificări, Cattan [25] subliniază faptul că trebuie făcută o diferenţiere între:
- procese al căror rezultat este repetitiv (procese de tip „producţie”),
- procese al căror rezultat nu este repetitiv dar care utilizează o metodologie prestabilită (procese de tip „administrativ”),
- procese al căror rezultat nu este repetitiv şi care nu utilizează o metodologie prestabilită (procese de tip „artistic”).
Pentru a concluziona putem spune ca un proces reprezintă un ansamblu de sarcini şi activităţi care conduc la realizarea unui produs sau serviciu.
[1] SR EN 9001/2001 este un standard care substituie din anul 2003 standardele ISO 9001:1994, ISO 9002:1994 si ISO 9003:1994. În baza acestui standard se certifică sistemul de management al calităţii.
