Oferta reprezintă cantitatea maximă dintr-un anumit bun pe care un vânzător intenţionează să o vândă într-o perioada determinata, la un anumit preţ.
|
Oferta se defineşte în raport cu o anumită marfă, pe o piaţă concretă, în funcţie de purtătorii ei. Astfel, oferta individuală desemnează oferta unui producător individual, iar oferta de piaţă (oferta totală) rezultă din însumarea ofertelor producătorilor individuali ai unui bun material sau serviciu:
Oferta exprimă relaţia în legătură cu:
- a) Cantitatea maximă dintr-un anumit bun, pe care vânzătorii doresc să o vândă la un anumit preţ unitar:
- Preţul unitar minim pretins de vânzători pentru vânzarea unei cantităţi dintr-un anumit bun.
- Comportamentul economic al agentului producător.
Ofertantul urmăreşte un nivel optim al producţiei, care îi maximizează profitul şi care corespunde unei cereri anticipate de el pe piaţa avută în vedere.
In funcţie de nivelul cererii, cantitatea vândută poate fi diferită de cantitatea oferită. Numai cererea efectivă va determina producţia vândută în final, opţiunile producătorului putând duce şi la o ofertă excedentară.
In funcţie de natura bunurilor se pot distinge următoarele forme de ofertă:
- a) oferta de bunuri independente (de exemplu, oferta de calculatoare, autoturisme, confecţii etc);
- b) oferta complementară, când din producţia unor bunuri principale (de exemplu, producţia de carne, de miere etc.) rezultă unele bunuri secundare;
- c) oferta mixtă, când mai multe bunuri oferite satisfac aceeaşi cerere (de exemplu, cafea, ceai, lapte).
