Caracteristica pieţei. Ungaria este considerată ca fiind una dintre fostele economii socialiste cu cel mai mare avans în procesul de reformă; experţii apreciază că în prezent aici se întâlneşte o economie de piaţă funcţională.
Reforma a fost făcută gradual, lucru benefic pentru evoluţia mai multor indicatori economici, care au rămas la niveluri acceptabile sau cel puţin suportabile pentru populaţie. Rata inflaţiei a fost păstrată sub control (cu un nivel maxim înregistrat în 1991, de 35%), ajungând în ultima vreme la o singură cifră. În consecinţă, şi deprecierea monedei naţionale faţă de dolar pe parcursul ultimilor 10 ani a fost modestă (de la 61,4 la 252,5 HUF/USD). Scăderea P.I.B. a fost de ceva mai lungă durată, recesiunea de transformare fiind depăşită abia după 1994, apoi an de an înregistrându-se o creştere economică. Nivelul investiţiilor e a crescut semnificativ în 10 ani, contribuind la susţinerea dezvoltării economice. Totuşi, rata şomajului se păstrează la un nivel ridicat (peste 9% din populaţia activă), iar datoria externă, în continuă creştere, atinsese un nivel îngrijorător (84% din P.I.B. în 1995, pentru a scădea la 60% din P.I.B. în 1999).
În prezent, P.I.B. în Ungaria se situează peste nivelul premergător tranziţiei, exporturile sale au crescut substanţial, iar ponderea proprietăţii publice în P.I.B. a scăzut de la 75% în 1989 la 15% în 1999. Este însă interesant de semnalat nivelul înalt al ponderii proprietăţii private în P.I.B. în 1989, explicaţia ţine de unele reforme care au fost începute în Ungaria încă din 1987.
Investitorii instituţionali au căpătat şi ei amploare. Dezvoltarea lor s-a făcut pe fondul creşterilor înregistrate de piaţa de capital, care la rândul ei a avut un suport în economia reală, iar piaţa derivatelor le-a permis să-şi acopere riscul. Fondurile de investiţii ocupă un loc important în preferinţele de plasament ale persoanelor fizice – aproximativ 10% din plasamentele lor în anul 1999. Dintre fonduri, peste 30 sunt cotate la B.S.E. Reforma timpurie a sistemului de pensii a dus la apariţia unor noi actori pe piaţă, fondurile private de pensii şi fondurile de pensii voluntare, care s-au orientat în plasamentele lor şi spre piaţa de capital.
Faptul că două societăţi străine au mobilizat capital de pe piaţa maghiară şi sunt cotate la B.S.E. denotă încrederea pe care o au şi emitenţii străini, mai ales luând în considerare faptul că în 1999 era singurul caz în zona Europei Centrale şi de Est. Valoarea tranzacţiilor cu cele două titluri a fost în 1999 de 53,1 milioane USD.
Performanţele superioare ale economiei maghiare sunt oglindite şi de numărul mare de acţiuni negociate pe pieţe din străinătate – în SUA, sub forma ADR, dar şi la Londra, Stuttgart, Munchen şi Viena, sub forma GDR.
O caracteristică a pieţei de capital din Ungaria, neîntâlnită pe celelalte pieţe ale zonei, este că dintre societăţile cotate un număr semnificativ îl reprezintă societăţi nou-create (la un moment dat, acestea reprezentând aproape jumătate din total la BSE), deşi acţiunile societăţilor privatizate sunt mult mai tranzacţionate.
Piaţa bursieră din Ungaria este cea mai lichidă piaţă din Europa Centrală şi de Est, fiind preferată şi de investitorii străini. Aici s-au concentrat în timp investiţii de portofoliu estimate la peste cinci miliarde USD.
Tipuri de titlurile mobiliare. Având drept fundament situaţia economică bună şi perspectivele de îmbunătăţirile a indicatorilor macroeconomici, piaţa acţiunilor a fost multă vreme în creştere. Indicatorii bursieri arată şi ei o piaţă care progresează:
- volumul tranzacţiilor ca procent din P.I.B. a crescut de la 0,8% în 1995 la 34% în 1998;
- capitalizarea bursieră ca procent din P.I.B. a crescut de la 5,8% în 1995 la aproape 30% în 1998;
- numărul de tranzacţii cu acţiuni a evoluat, de la 60,8 mii la l011,5 mii;
- numărul mediu zilnic de tranzacţii s-a mărit de la 244,4 la 4090,7;
- mărimea medie zilnică a tranzacţiilor, de la 175,3 la 13.952,8 milioane HUF;
- mărimea medie a unei tranzacţii, de la 0,7 la 3,5 milioane HUF.
În ceea ce priveşte acţiunile cotate, ca o particularitate, ar fi de menţionat că la introducerea unei noi societăţi la cotare este nominalizat un market-maker – pentru 15 zile sau până când valoarea tranzacţiilor zilnice depăşeşte 10 milioane HUF sau 0,5% din valoarea nominală totală a acţiunilor introduse la cotare – având obligaţia de a menţine oferte de vânzare şi de cumpărare pentru o valoare minimă de 100.000 HUF.
Piaţa obligaţiunilor capătă şi ea consistenţă, fiind cotate câteva zeci de obligaţiuni, atât de stat, cât şi corporatiste. Ponderea tranzacţiilor cu titluri de stat – atât certificate de trezorerie, cât şi obligaţiuni — în totalul anual al tranzacţiilor la Bursa de Valori Budapesta este, începând din 1991, consistentă: 2,98%; 81,44%; 82,29%; 63,96%; 62,51%; 54,52%; 56,10%; 49, 61%.
Piaţa derivatelor (pe indici bursieri, pe acţiuni sau pe valută) este foarte populară în Ungaria, existând nu doar în cadrul Bursei de Valori Budapesta, unde funcţionează o secţie distinctă, ci şi în cadrul burselor de mărfuri. Popularitatea pieţei derivatelor chiar printre persoanele fizice ţine, mai ales în cazul contractelor pe indici bursieri, de costul scăzut — cumpărarea lor fiind mai ieftină decât a acţiunilor. Investitorii instituţionali folosesc frecvent contractele futures pe indicele BUX pentru acoperirea riscului portofoliului, iar piaţa fiind lichidă, cumpărarea unui număr mare de contracte nu influenţează preţul. La B.S.E., nivelul tranzacţiilor futures pe indici, comparativ cu dimensiunea pieţei acţiunilor (calculat că raport între „Poziţii deschise” şi „Capitalizarea bursieră”) este similar cu cel existent în ţările dezvoltate.[1]
[1] www.bse.hu
