Publicat în

Piaţa cu concurenţă de monopol

Piaţa cu concurenţă de monopol reprezintă piaţa dominată de un singur producător deoarece produce şi vinde un bun economic pentru care nu există substituenţi, firma impunând cantitatea, calitatea şi preţul produsului.

Piaţa cu concurenţă de monopol se caracterizează prin:

  • oferta pentru un produs este dată de un singur producător care poate controla piaţa şi poate stabili nivelul preţului;
  • preţul de monopol este mai mare decât cel practicat pe pieţele cu concurenţă monopolistică şi de oligopol;
  • libera concurenţă este eliminată, piaţa fiind dominată de ofertant;
  • grad scăzut de satisfacere a cererii.

Condiţiile care definesc monopolul producătorului sunt:

  1. unicitate şi gigantism – piaţa este influenţată prin impunerea unor condiţii de vânzare;
  1. diferenţierea produselor (condiţii de vânzare, design, servicii la vânzare şi post-vânzare);
  2. existeţa unor piedici la intrarea în ramură în special de natură tehnică, comercială, financiară;
  3. lipsa de transparenţă a pieţei – piaţa fiind supusă riscurilor şi incertitudinii;
  4. imobilitatea factorilor de producţie – care prezintă fenomenul de fricţiune şi inerţie în procesul de fluidizare a cererii, ofertei şi preţurilor.

Monopolul contract (limitat) reprezintă situaţia de piaţă în care există un singur ofertant şi nu număr mic de cumpărători.

Monopolul bilateral – reflectă acea situaţie de piaţă pe care se întâlnesc, negociază şi se confruntă un singur vânzător şi un singur cumpărător.

Monopsonul sau monopolul producătorului reprezintă acea situaţie de piaţă pe care se întâlneşte un cumpărător unic, care fixează volumul producţiei şi preţul de vânzare, şi un număr mare de producători.

Monopolul pur este situaţia de piaţă, inexistentă în fapt, în care un producător nu are concurenţă pe piaţa internă şi externă, producând un bun fără înlocuitor.

Monopolul de marcă – situaţia de piaţă în care o firmă produce un anumit produs care este înregistrat sub marcă proprie, concurenţa apărând nu la marcă, ci la produse de calităţi asemănătoare.

Monopolul temporar – situaţia de piaţă în care o întreprindere scoate la vânzare un produs nou dispunând de o poziţie privilegiată, până în momentul în care produsul este realizat şi comercializat şi de alte firme.

Monopolul discriminatoriu – situaţia în care monopolistul vinde acelaşi produs la preţuri diferite, acest lucru fiind posibil atunci când produsul este vândut pe pieţe diferite, care nu au o comunicare reală între ele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *