Publicat în

Politica bugetar-fiscală a statului

Politica bugetar-fiscală – reprezintă mecanismul de reglementare a economiei și acțiunile statului privind mobilizarea veniturilor bugetare și utilizarea lor pe anumită destinație care să asigure stabilitatea și dezvoltarea economică a statului. obiectivele politicii bugetar-fiscale sînt următoarele:

  1. Minimizarea efectelor fluctuațiilor ciclului economic
  2. Stabilirea ritmului creșterii economice
  3. Asigurarea unui nivel optim de ocupare a forței de muncă și a unei inflații reduse

Teoria economică modrnă deosebește 2 tipuri de politici bugetar-fiscale.

Politica bugetar-fiscală activă – prevede folosirea intensă a instrumentelor (modificarea normativelor bugetare, modificarea mecanismelor de transfer, modificarea cotelor și metodelor de impunere fiscală), în scopul influențării veniturilor și cheltuielilor bugetare.

Politica bugetar-fiscală pasivă sau automată – este politica în conformitate cu care modificările necesare în nivelul veniturilor și cheltuielilor bugetare sunt efectuate automat prin utilitatea unor instrumente numiţi stabilizatori automați ( ajutor de șomaj, îndemnizații, subsidiile)

 

Elementele politicii bugetar-fiscale:

  1. Politica în domeniul veniturilor bugetare – este chemată să definească sursele de formare a fondurilor bugetare și extrabugetare de care statul are nevoie, metodele de prelevare precum și obiectivele economice pe care trebuie să le îndeplinească instrumentele folosite în procesul mobilizării resurselor financiare.
  2. Politica în domeniul cheltuielilor bugetare – este chemată să stabilească volumul și structua cheltuielilor și să asigure îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor statului.
  3. Politica în domeniul gestiunii deficitului bugetar – care prevede asigurarea  unui  echilibru  elocvent  între  veniturile  și  cheltuielile  bugetare.
  4. Politica în domeniul deservirii datoriei de stat – prevede determinarea surselor de rambursare a datoriei de stat precum și reeșalonarea ei în scopul asigurării securității financiare a statului.
  5. Politica în domeniul relațiilor interbugetare – prevede aplicarea metodelor și intrumentelor necesare asigurării procesului de distribuire și  redistribuire a resurselor pe toate nivelele sistemului bugetar prin delimitarea componentelor administrației publice centrale și locale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *