Implicațiile economice directe și indirecte ale investițiilor străine, constituie motivații puternice nu doar pentru agenții economici rezidenți, ci și pentru statele receptoare care își pot astfel duce la îndeplinire obiectivele programelor lor de dezvoltare economică și socială.
Transpunerea în practică a acestor motivații se realizează prin multiple demersuri și instrumente. Astfel, atragerea investițiilor străine directe,ca demers și deliberat al statelor receptoare presupune definirea unui cadru politic,juridic și administrativ care constă din programe, acte normative și instituții care reglementează anumite aspecte. Acest cadru constituie nucleul esențial al politicilor statelor receptoare față de investițiile străine directe.[1]
Studiile efectuate de UNCTAD au identificat trei categorii de factori ce influențează și determină decizia de investiții la nivelul investitorilor de talie mondială, și anume : politicile economice ale țărilor receptoare de investiții străine directe, măsurile proactive pe care le adoptă țările în vederea promovării și facilitării investițiilor străine directe și starea și evoluția economică din țara receptoare.
În cadrul politicilor economice ale țărilor receptoare de investiții străine directe sunt incluse aspecte privind : stabilitatea economică, politică și socială; regulile privind accesul și operarea pe piață;tratamentul aplicat filialelor societăților transnaționale; politici pentru funcționarea și structura piețelor (în special, cele privind reglementarea concurenței și a fuziunilor și achizițiilor); apartenența la acordurile internaționale privind investițiile străine directe; politicile de privatizare; politicile comerciale și a celor privind investițiile străine directe; politica impozitelor.
Măsurile proactive pe care le adoptă țările în vederea promovării și facilitării investițiilor străine direste includ: promovarea investițiilor (aici sunt avute în vedere: construirea unei imagini cât mai favorabile a unei țări în exterior și punerea în lumină a avantajelor ei competitive; activitățile de generare a investițiilor, precum și serviciile de asistare a investițiilor);stimulente pentru investitori; costurile legate de birocrație; facilitățile sociale precum existența școlilor cu predare în limbi externe; calitatea vieții; serviciile post-investiție.
Starea și evoluția economică din țara receptoare vizează aspecte legate de piață (mărimea pieței și venitul pe locuitor; creșterea economică; accesul la piețe regionale în baza unor acorduri de liber schimb; preferințele specifice ale consumatorilor; structura piețelor ); aspecte legate de existența unor resurse și active economice (materii prime; costului redus al forței de muncă calificate și necalificate; existența unor active tehnologice, inovaționale, comerciale;infrastructura de energie, de telecomunicații, porturi, drumuri); aspecte legate de eficiența economică (costul resurselor și activelor, alte costuri de transport, comunicații, costul altor produse intermediare); apartenența la acorduri de integrare regională care pot facilita realizarea de rețele regionale.
Din experiența pozitivă a unor țări dezvoltate, dar și a țărilor în tranziție, în atragerea investițiilor se bazează atât pe măsuri legislative cât și pe climatul intern favorabil[2]. Un climat ideal pentru investitori cuprinde, de regulă: stabilitate politică, potențial economic, politică guvernamentală favorabilă, înaltă calificare a forței de muncă locale, garanții privind transferul profiturilor, capitalurilor, atitudinea favorabilă a populației, infrastructură corespunzătoare , sistemul bancar și financiar, eficiența aparatului guvernamental, parteneri locali de prestigiu și existența pe piața locală a unei diversități de persoane calificate pentru acordarea de consultanță, calitatea satisfăcătoare a vieței populației .[3]
România nu este un stat dezvoltat ba chiar are probleme serioase în ceea ce privește starea economică, cu atât mai mult în atragerea investițiilor străine directe.
Statul român oferă investitorilor străini o serie de avantaje pentru ca aceștia să fie atrași să își dezvolte afacerile în țara noastră. Avantajele oferite sunt:
- avantaje oferite poziția geografică și de piață
- poziționarea atractivă și de perspectivă: este poziționată la intersecția cu 3 viitoare rute de transport europene (coridoarele numărul 4, 7 și 9), și permit un acces mai simplu și mai ușor în țările: Rusia, Africa de Nord;
- România este una dintre cele mai mari piețe din Europa Centrală și de Est ( peste 21 milioane locuitori).
- avantajele resurselor
- România are un potențial turistic important;
- Resursele naturale precum petrolul, gazele naturale, dar și solurile fertile sunt unul dintre avantajele de atragere;
- Resursele umane cu forță de muncă calificată și ieftină.
- avantajele ce depind de politică
- România este membră în Uniunea Europeană (UE) din ianuarie 2007;
- Este factor de stabilitate în zona-membru NATO;
- Un factor important este și stabilitatea puterii executive;
- Este și factor de stabilitate în sud estul Europei.
- avantajele relațiilor internaționale
- România a încheiat acorduri bilaterale în ceea ce privește investițțile străine, promovându-le și protejându-le;
- Are relații diplomatice cu 177 de state din cele 191 state membre ale ONU, la care se mai adaugă și Sfâtul Scaun, Ordinul Suveran Militar de la Malta și Autoritatea Națională Palistiniană;
- Este membră a Națiunilor Unite dar și a altor organizații internationale : OSCE, Consiliul Europei,;
- A încheiat tratate cu Uniunea Europeană, EFTA și CEFTA.
- avantajele în ceea ce privește economia
- Economia României este într-o creștere susținută, fără căderi bruște;
- Economia de piață este funcțională;
- Inflația are o scădere substanțială;
- Investitorilor străini sunt din ce în ce mai atrași pentu noi investiții străine;
- avantajele îmbunătățirii infrastructurii
- În România există o rețea de telefonie mobilă GSM bine dezvoltată;
- Infrastructura industrială este bine dezvoltată, în special cea petrolieră și petrochimică;
- Sucursale de bănci de talie internațională de renume sunt prezente în țara noastră;
- Transporturile feroviare au o infrastructura bună;
- Sunt luate angajamente de a construi autostrăzi la standarde europene;
- Transportul fluvial și cel maritim au o serie de facilități.
- avantaje sociale
- Guvernul prezintă acorduri cu Sindicatele reprezentative;
- Nu există mișcări sindicale majore;
- Puterea executivă comunică mereu cu asociațiile sindicale;
- Codul Muncii cuprinde piața muncii și relațiile de muncă într-un set de legi.
- avantaje legislative
- Taxa unică este de 16 % – aceasta reprezenând politica fiscală competitivă;
- Codul fiscal reglementează politica fiscală;
- Prevederile legale sunt asemănătoare cu cele din Uniunea Europeană
- Legislația este compatibilă cu Acquis-ul comunitar.
Strategia de atragere a investițiilor străine directe presupune diferite modalități ce ar trebui să pună România într-o lumină mai bună ceea ce este necesar și cu adevărat important. Stimulentele investiționale îmbracă forma oricărui avantaj economic comensurabil, acordat unor anumite categorii de firme, sau în mod specific, unor firme cu scopul încurajării inducerii la nivelul acestora a uni anume comportament, dezirabil din perspectiva țării gazdă.[4]
Stimulentele se împart în trei mari categorii : financiare, fiscale și de altă natură. Din categoria stimulentelor fiscale fac parte reducerile sau scutirile de impozitare a cifrei de afaceri, a beneficiilor, a valorii adăugate, a taxărilor importurilor sau exporturilor, reducerea cotizațiilor stabilite asupra forței de muncă . Stimulentele financiare privesc cu prioritate subvențiile directe, creditele preferențiale (cu rata a dobânzii mai mică decât cea practicată pe piață).Ultima categorie de stimulente cuprinde servicii subvenționate furnizate de agențiile de promovare a instituțiilor , avantaje în privința accesului pe piață și protejarea segmentului de piață deținut de accesul preferențial sau garantarea accesului la piețele publice și protejarea pieței investitorului prin restricționarea importului de produse concurente; acordarea de sbvenții pentru clădiri, terenuri, servicii de electricitate și telecomunicații; existența unui regim privind schimburile valutare. [5]
Date empirice arată că acordarea de stimulente pentru atragerea de investiții străine directe este în creștere pe plan mondial, cele mai răspândite fiind cele de natură fiscală și stimulentele financiare. Stimulentele fiscale sunt preferate de țările în curs de dezvoltare în timp ce țările dezvoltate oferă, în general stimulente financiare întrucât dispun de resurse necesare acordării unor stimulente directe.[6]
Stimulentele acordate de către România investitorilor au în vedere:
- Noile investiții. Decizia guvernamentală numărul 1165/2007 cu privire la stimularea creșterii economice prin intermediul investițiilor străine stabilește: investiția inițială de minimum 30 milioane euro, să se inființeze 300 de locuri de muncă noi în toate sectoarele de activitate; alocarea de fonduri nerambursabile; Ordinul numărul 296/2007 stabilește acordarea de stimulente în susținerea investițiilor în parcurile industriale; scutirea de impozite și taxe pe clădiri și terenuri, posibilitatea de a modifica destinația unui teren din parcul industrial, scutirea de taxe la retragerea terenului din circuitul agricol pentru intregrarea acestuia în parcul industrial.[7]
- Înființarea noilor locuri de muncă. Legea numărul 72/2007 privind stimularea angajării elevilor și studenților privește stimularea financiară însumând 50% din salariul minim pe economie, garantat în plata pentru fiecare elev si student. Durata acordării stimulentului financiar este de maxim 60 de zile calendaristice[8]. Dar și legea numărul 76/2002 are în vedere sistemul de asigurări pentru șomeri și stimularea angajării forței de muncă .
- Mediu –în care cuprinde Ordonanța de urgență numărul 196/2005 din Fondul de mediu ce prevede prevenirea poluării, reducerea impactului asupra atmosferei,apei,solului, etc. Acestea privesc alocări financiare sau cofinanciare nerambursabile, cofinanțarea proiectelor susținute de UE sau alte fonduri internațioanle.
- Sectorul productiv. Decizia numărul 479/2008 a Ministerului Educației și Finanțelor ce are în vedere ajutorul de stat pentru consolidarea și creșterea sectorului productiv român prin investiții în marile întreprinderi.
- Decizia numărul 477/2008 prin care se acordă ajutor de stat ca suport pentru consolidarea şi creşterea producţiei României prin investiţii ale întreprinderilor mici şi mijlocii se aplică pentru: industria extractivă, prelucrătoarere, pentru distribuţia apei, asanare, managementul deşeurilor, decontaminare. Aceasta priveşte locări financiare nerambursabile, plafonul maxim de ajutor fiind de 1,5 milioane Euro.
- Decizia guvernamentală numărul 1164/2007 pentru acordarea ajutorului de stat pentru dezvoltarea şi modernizarea întreprinderilor se aplică pentru: prelucrare, comerţ cu amănuntul, vânzare en gros, reparaţia de maşini, motociclete şi a bunurilor personale şi domestice, hoteluri şi restaurante; tranzacţii imobiliare; chirii şi servicii oferite în principal pentru întreprinderi; educaţie şi alte activităţi colective sociale şi personale. Decizia se referă la alocări financiare nerambursabile plafonul maxim de ajutor fiind de 200 de mii de Euro până în 2011.
- Consultanţă şi pregătire. Decizia numărul 478/2008 de acordare a ajutorul de stat ca suport pentru consultanţă şi training oferit întreprinderilor mici şi mijlocii pentru a implementa şi realiza proiecte de investiţii se aplică pentru: industria extractivă, prelucrătoare, distribuţia apei, managementul deşeurilor, decontaminare, construcţii. Decizia se referă la alocări financiare nerambursabile, plafonul maxim de ajutor fiind de 150 de mii de Euro până la 31.12.2013.
Decizia numărul 480/2008 de acordare a ajutorul de stat ca suport pentru creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii prin servicii de consultanţă se aplică în toate domeniile de actvitate şi priveşte alocări financiare nerambursabile, plafonul maxim de ajutor fiind de 10 mii de euro.
- Promovarea exportului. Decizia numărul 1609/2007 de acordare a ajutorul de stat pentru a organiza misiuni economice şi activităţi de promovare peste hotare se aplică pentru promovarea exporturilor în toate domeniile de activitate.
- Turism. Decizia numărul 261/2008 pentru dezvoltare regională prin susţinerea investiţiilor în turism în acord cu Programul Operaţional Regional 2007-2013 se aplică pentru investiţii în turism.[9]
[1] Florin Bonciu – Investiții străine directe , Editura Lumina Lex, București, 2003, p.23
[2] Georgeta Ilie – op.cit. p.156
[3] Attracting Foreign Investment, Transnational Corporation, vol.7 Special Issue, 1995, p. 67
[4] Anda Mazilu – Transnaționalele și competitivitatea, Ed. Economică, 1999, p.52
[5] http://Strategii-de-Atragere-a-Investitiilor-Straine-Direct-in-Romania>, accesat la data de 18.06.2013
[6] Viorela Beatrice Iacovoiu – Investiții străine directe între teorie și practică economică, Editura ASE, București, 2009, p.125
[7] Ordin nr 296/2007 – privind abordarea schemei de ajutor de stat regional acordat pentru investițiile realizate în parcurile industriale
[8] Legea 72/2007 – Lege privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților
[9] http://Strategii-de-Atragere-a-Investitiilor-Straine-Direct-in-Romania, accesat la data de 18.06.2013
