Reforma fiscală în republică a început odată cu adoptarea Concepţiei privind politica fiscală, ce prevede două etape de promovare a acesteia, a Legii „Cu privire la bazele sistemului fiscal”, în care sunt stabilite principiile de bază ale politicii fiscale şi sunt indicate impozitele, precum şi drepturile, obligaţiunile contribuabililor şi organelor fiscale.
În conformitate cu aceste documente la prima etapă a reformei fiscale au fost adoptate mai multe acte legislative fundamentale, printre care: „Cu privire la impozitul pe beneficiul întreprinderilor”, „Cu privire la impozitul pe venitul persoanelor fizice”, „Cu privire la impozitul funciar şi ordinea impozitării”, „Cu privire la taxa de stat”, „Cu privire la impozitul pe operaţiunile cu hîrtiile de valoare”, Legea „Privind taxa pe valoarea adăugată”, „Cu privire la impozitul rutier” etc. Pentru limitarea numărului de impozite şi încasări arbitrare, stabilite de către organele administraţiei publice locale, formarea unei atitudini metodologice unice faţă de calculul şi controlul acestor impozite, a fost adoptată „Legea privind impozitele şi taxele locale”.
Baza sistemului fiscal al republicii o constituie 10 impozite şi taxe de stat şi 18 locale.
Se percep următoarele impozite:
– impozitul pe profit, beneficiu (impozitul de la corporaţii) – de la 1.01.1995 este impozitul în mărime de 32% pe profitul, beneficiul agenţilor economici indiferent de tipul de proprietate şi formele de gospodărire.
În cazul când profitul, beneficiul depăşeşte de două şi mai multe ori nivelul normativ de rentabilitate la întreprinderile-monopoliste se aplică tariful de 70% din supraprofit. Pentru întreprinderile-monopoliste nivelul normativului de rentabilitate a producţiei (lucrărilor, serviciilor) este stabilit de către Guvern în mărime de 25% în industrie şi 20% în alte ramuri;
– impozitul pe valoarea adăugată (impozitul pe vânzări) în mărime de 20% de la circuitul supus;
– accizele (impozitul pe consum) sunt stabilite la 5 tipuri de mărfuri (vin, rachiu, şampanie, coniac; tutun fermentat şi articole de tutungerie; bijuterii din metale preţioase; bere; benzină). Tariful accizului este unic pe întregul teritoriu al ţării şi se stabileşte în expresie bănească la unitatea de marfă;
– impozitul pe beneficiul bancar şi activitatea de asigurare. Băncile comerciale plătesc impozit din beneficiu în mărime de 40%, iar organizaţiile de asigurare – 25%;
– tarifele vamale. Bunăoară, la produsele alimentare, cu excepţia vinurilor şi articolelor de tutungerie, persoanele fizice şi juridice sunt obligate să plătească un tarif vamal în mărime de la 10 până la 20% din costul vamal. La principalele tipuri de materie primă pentru industria republicii este stabilit modul de import fără taxă. La un număr mic de materii prime şi mărfuri este stabilită taxa vamală de la 5 până la 15% din costul vamal. Taxa pentru procedurile vamale constituie 0,25% din costul vamal al produselor (mărfurilor) importate (exportate);
– impozitul pe imobil – în mărime de 0,1% din costul clădirilor, construcţiilor;
– impozitul rutier – a) pentru folosirea de drumuri (1,5% din volumul producţiei realizate); b) la automobilele procurate – 20%; c) impozitul de tranzit etc.;
– impozitul funciar – tarifele diferă în dependenţă de categoria localităţii şi cadastrul de preţ al pământului;
– impozitul de privatizare – în mărime de 1% de la volumul afacerilor;
– impozitul pe venit – până la 10 salarii minime (s.m.) – 10%; de la 10 până la 20 s.m. – 20% din suma ce depăşeşte 10 s.m.; de la 20 până la 30 s.m. – 30% din suma ce depăşeşte 20 s.m.; de la 30 până la 40 s.m. – 40% din suma ce depăşeşte 30 s.m.; mai mult de 50 s.m. – 50% din suma ce depăşeşte 50 de salarii minime. Pentru unele categorii de cetăţeni sunt stabilite înlesniri sau chiar sunt scutiţi complet de unele impozite.
Pe parcursul ultimilor ani în republică au fost întreprinse măsuri importante pentru susţinerea producătorilor şi crearea unor condiţii favorabile pentru majorarea volumului de fabricare şi realizare a producţiei industriale şi utilizarea efectivă a acesteia. Printre acestea (6, p.28):
– prelungirea termenului de achitare a penalităţilor, plăţilor în buget şi Fondul Social, acordarea vacanţelor fiscale, trecerea sumelor de achitare a taxelor pe valoarea adăugată datorate în buget, la cheltuielile ce ţin de restructurare şi anularea lor;
– prelungirea termenelor de achitare a creditelor, conversiunea creditelor în acţiuni ale întreprinderilor, anularea accizelor la tutun şi alcoolul importat, utilizat pentru prelucrarea şi producerea mărfurilor (producţiei) supuse accizelor;
– reducerea cotelor la băuturile alcoolice, produse din materia primă proprie şi exportate în ţările C.S.I.;
– scutirea de plată în buget a accizelor şi de impozitare a beneficiului, obţinut peste indicii de fabricare şi comercializare a vinurilor de calitate superioară, şampaniei clasice şi vinurilor de marcă.
Drept rezultat, măsurile întreprinse permit de a reduce sarcina fiscală şi de a îmbunătăţi situaţia financiară a întreprinderilor.
Politica fiscală în anul 1996 a fost orientată spre reducerea numărului de plăţi fiscale, a cotelor de impozitare, stimularea exportului de producţie, reducerea sarcinii fiscale. De rînd cu menţinerea înlesnirilor fiscale prevăzute în legile „Cu privire la impozitul pe beneficiul întreprinderilor”, „Cu privire la susţinerea şi protecţia micului business”, „Cu privire la investiţiile capitale”, „Cu privire la sponsorizare şi filantropie”, în modificările şi completările la ele, cît şi în Legea bugetului pe anul 1996 se prevăd o serie de măsuri ce ţin de perfecţionarea sistemului fiscal: privind impunerea beneficiului întreprinderilor; impunerea bunurilor imobiliare; defalcările în Fondul Social şi fondurile extrabugetare; taxa pe valoarea adăugată şi accizele; impozitul rutier; impozitul funciar; impozitul pe veniturile persoanelor fizice etc. Realizarea măsurilor de perfecţionare a sistemului fiscal va fi efectuată în mai multe etape pe parcursul anilor viitori.
Astfel, pentru anul 1996 se preconizează anularea impunerii veniturilor de la activitatea de asigurare (la cota de 40%) şi a businessului jocurilor de noroc (la cota de 70%). În schimb se introduce impunerea beneficiului, obţinut de la aceste acţiuni la cota de 32%. Referitor la impunerea bunurilor imobiliare – în locul impunerii mijloacelor fixe, vor fi supuse impozitelor numai clădirile şi construcţiile la cota de 0,1%. În cazul defalcărilor în Fondul Social şi în fondurile extrabugetare se prevede reducerea cotei impozitului social de la 35 la 27% şi anularea ca plăţi de sine stătătoare a unor tipuri de plăţi fiscale în fondurile extrabugetare, cum sunt: pentru conversiunea în domeniul ştiinţei şi culturii, pentru dezvoltarea viticulturii etc., în care scop vor fi prevăzute mijloacele bugetare necesare. Se prevăd de asemenea unele modificări la taxa pe valoarea adăugată şi accize, impozitul rutier, impozitul funciar, impozitul pe venitul persoanelor fizice etc. (vezi 6, p.27-32).
