Pe fondul posibilităţilor şi limitelor inerente cunoaşterii şi evaluării comportamentului consumatorului, următoarele aspecte îşi găsesc un câmp larg de aplicabilitate:
- reliefarea unor aelemente esenţiale pentru nformarea şi manifestarea comportamnetului consumatorului;
- conceperea şi realizarea cercetărilor de tip motivaţional, ca modalităţi directe de investigare a comportamentului consumatorului;
- folosirea analizei scalare în abordarea complexă a unor laturi relevante pentru toate procesele elementare care compun comportamentul consumatorului;
- posibilităţile şi facilităţile actuale privind transmiterea, stocarea, prelucrarea, analiza şi interpretarea informaţiilor cu care se operează în investigarea prin metode directe sau indirecte a comportamentului consumatorului.
Posibilităţile de studiere a comportamentului consumatorului sunt puse în evidenţă de existenţa următoarelor premise:
√ se dispune de teorii fundamentale şi modele globale, care explică şi orientează eforturile de cunoaştere a unor variate manifestări comportamentale;
√ procesul decizional de cumpărare este cunoscut şi studiat cu suficiente detalii pentru a constitui un instrument valoros în proiectarea şi realizarea studiilor comportamentale, fiind posibilă abordarea fiecărei faze a luării deciziei de cumpărare;
√ rezultatele numeroaselor aplicaţii au validat operaţional concepte şi metode, tehnici şi procedee, abordări şi finalizări ale studiilor comportamentale cerute de echipe manageriale profesioniste;
√ rezultatele obţinute în studiile comportamentale pot fi integrate imediat şi eficace în sisteme complexe de decizii de marketing.
Limitele cercetării comportamentale sunt date de:
√ caracterul complex şi aleatoriu a comportamentului consumatorului care nu dă posibilitatea găsirii unor răspunsuri exhausive la întrebările legate de modelarea acestuia;
√ nivelul actual de dezvoltare a instrumentarului conceptual şi statistico-matematic care nu acoperă în întregime toate laturile sale caracteristice, impedimente în această directie fiind: nedefinirea exactă a variabilelor şi categoriilor folosite şi în acelaşi timp, interacţiunea dintre atitudini şi comportament;
√ deficienţele în folosirea cercetărilor de tipul secţiunilor transversale , care ar trebui combinate cu cercetări de tip longitudinal şi experimental sau quasiexperimental;
√ previziunea aplicată în studierea comportamentului consumatorului, care este, de fapt, o anticipare a viitorului pe baze probabilistice.
