Bugetul de trezorerie are ca funcţie previziunea încasărilor şi plăţilor pornind de la planificarea cheltuielilor din care sunt excluse cele neplătibile şi de la planificarea veniturilor din care sunt excluse cele neincasabile. Bugetul trezoreriei este o componentă obligatorie a bugetului general. O previziune realistă a trezoreriei presupune întocmirea unui buget anual cu defalcare pe luni şi cu o detaliere pe săptămîni a primelor 3 luni ale anului. Această previziune va fi actualizată în permanenţă în cursul anului şi detaliată în funcţie de necesitatea întreprinderii. Bugetul de trezorerie se intocmeşte în baza a 3 documente de evidenţă şi previziune:
- bilanţul exerciţiului încheiat
- contul de rezultate previzional
- bilanţul contabil previzional
Trezoreria va fi determinată de fluxurile financiare ale perioadei de previziune şi de modificarea soldurilor creanţelor şi datoriilor la începutul şi sfîrşitul perioadei conform relaţiei:
Bug. de trezorerie = bil.de deschidere+cont de rezultate previzionale–bilanţul previzional.
În mod concret elaborarea bugetului de trezorerie cuprinde 2 faze:
- 1. previziunea incasărilor şi plăţilor
- 2. determinarea şi acoperirea soldurilor de trezorerie care rezultă din compararea incasărilor cu plăţile. Această fază cuprinde:
- a. determinarea soldului de trezorerie înainte de acoperire
- acoperirea prin credite a deficitului de trezorerie sau plasarea excedentului de trezorerie.
Costul creditelor generează plăţi suplimentare care majorează necesarul de finanţat, iar plasamentele de trezorerie sunt aducătoare de venituri şi astfel majorează incasările.
- elaborarea bugetului final de trezorerie este ultima etapă a procesului de bugetare a întreprinderii , iar trezoreria va fi rezultanta previziunilor din celelate bugete:
- al vînzărilor
- al aprovizionărilor
- al cheltuielilor de personal
- al investiţiilor, etc.
Orizontul de previziune al trezoreriei este diferit în funcţie de obiectivele urmărite, de gestiunea financiară şi în funcţie de scadenţele incasărilor şi plăţilor întreprinderii.
Un buget de trezorerie poate fi încheiat pe un an, pe cîteva luni sau zilnic.
Scopul întocmirii bugetului de trezorerie îl constituie stabilirea modalităţilor de asigurare a echilibrului necesar desfăşurării activităţii în condiţii normale. În cazul întocmirii bugetului de trezorerie se poate obţine un excedent sau un deficit de resurse.
- excedentul (+) = res. proprii – necesar de res.
- deficit (-) = necesar de res. – res. proprii
În caz de deficit se trece la identificarea modalităţilor de acoperire a acestuia sau alte împrumuturi, subvenţii, alocaţii pentru investiţii, etc.
În cazul excedentului bugetar trebuie de analizat provinienţa acestuia. El poate proveni dintr-un fond de rulment prea mare, fie de nevoia fondului de rulment prea mică.
În vederea optimizării plasamentelor ţinîndu-se cont de condiţiile pe care le oferă piaţa de capital, monetară şi financiară se pot face următoarele plasamente de trezorerie:
- plasamente monetare nenegociabile
- depozite la termen
- bonuri de casă
- operaţiuni de răscumpărare
- plasamente monetare negociabile
- certificate de depozit
- bilete de trezorerie
- bonuri de tezaur în contul curent
- plasamente financiare
- obligaţiuni
- acţiuni
- opţiuni
Cu cît un plasament se face pe termen mai lung, cu atît el este mai rentabil, însă mai puţin lichid şi invers. Însă cumpărarea unor titluri emise de societăţi comerciale cu o foarte bună poziţie la bursă are cele mai mari şanse de a optimiza plasamentele de trezorerie.
