Schimbări structurale: prima schimbare structurală pe care o aduce INCOTERMS 2010 în comparație cu INCOTERMS 2000 constă în reducerea clauzelor de la 13 (INCOTERMS 2000), la 11 (INCOTERMS 2010), la 10 (INCOTERMS 2020).
Următoarea schimbare structurală are loc în cadrul grupei D, care a suferit cele mai mari schimbări. Înlocuindu-se clauzele DAF, DES, DEQ, DDU, cu DAP (DeliveredAtPlace) și DAT (Delivered at Terminal).
O altă schimbare care e la intersecția noțiunilor de structură și concept constă în ajustarea termenilor de comerț la realitățile progresului tehnologic. Astfel conform noilor reguli invoice-urile electronice sau semnăturile electronice sunt recunoscute și pot servi drept dovezi în reglementarea disputelor [87]. Mai mult chiar, însuși limbajul Incoterms urmărește gradul de utilizare a interfețelor electronice în comerțul internațional.
Schimbări conceptuale: prima schimbare conceptuală este înscrisă chiar pe coperta îndrumarului Incoterms 2010 editat de ICC. Astfel Incoterms nu mai sunt clauze de comerț internațional, ci și de comerț „domestic” și asta pentru a se adapta la noile realități când diferite țări din cadrul UE tranzacționează în interiorul aceleiași zone de comerț liber.
O altă schimbare structurală o constituie și împărțirea pe grupe a clauzelor INCOTERMS. Astfel în conformitate cu INCOTERMS 2000, clauzele erau împărțite pe patru grupe: Grupa E, grupa F, grupa C, și grupa D. În INCOTERMS 2010 împărțirea pe aceste clase la nivel de formă se păstrează, însă la nivel conceptual se formează doar două grupe: grupa clauzelor care se pot aplica pentru toate modalitățile de transport (ExW; FCA; CPT; CIP; DAP; DAT; DDP) și grupa clauzelor ce se pot aplica doar pentru transportul maritim și fluvial (FAS; FOB; CIF; CFR), aceleași categorii fiind păstrate și în INCOTERMS 2020.
Următoarea schimbare conceptuală care planează asupra tuturor clauzelor Incoterms 2010/2020 constă în obligația vânzătorilor și/sau a cumpărătorilor de a garanta securitatea mărfurilor transportate.
O ultimă modificare conceptuală constă în tendința evidentă de simplificare a termenilor de comerț, astfel încât să se preteze unei interpretări ușoare fără ambiguități și să ușureze înțelegerea acestor termeni pentru comercianți.
Intenția principală în intervențiile operate în cadrul regulilor INCOTERMS a fost cea de a clarifica unele aspecte de la bun început, adică din faza negocierii și încheierii contractului de vânzare internațională, contractul fiind cel care de fapt declanșează modul de desfășurare a tuturor operațiunilor ulterioare, cum sunt: ambalarea, individualizarea, transportul, asigurarea, vămuirea, circuitul docu- mentelor, plata, încasarea etc. [68] În acest fel, regulile INCOTERMS au reușit să depășească toate frontierele, constituindu-se într-un limbaj comun al oamenilor de afaceri, indiferent de țară (piață) pe care sunt folosite, având implicații directe asupra anumitor cutume care aduc o notă discordantă în relațiile comerciale dintre Europa – Orient, Europa și Continentul American, Continentul American și Continentul African etc.
În cazul în care este listată, alocarea costurilor dintre cumpărător și vânzător este menționată mai clar, un articol listează toate costurile pentru care este responsabil vânzătorul și cumpărătorul.
FCA (transportator gratuit), DAP (livrat la locul), DPU (livrat la locul descărcat) și DDP (livrat taxele plătite) au acum în vedere cumpărătorul și vânzătorul care își aranjează propriul transport în loc să folosească un terț. Obligațiile legate de securitate sunt acum mai importante. CIP necesită acum ca acoperire de asigurare implicită ICC A sau echivalent, deci a fost ICC, C ce presupune acoperirea de asigurare necesară în baza CIF.
