În scopul diversificării exporturilor de mărfuri și servicii din Republica Moldova se vor impune acțiuni de dezvoltare a cadrului juridic preferențial cu diferite state ale lumii. Pentru atingerea acestui obiectiv, va fi necesar de a realiza recomandările UE pentru obținerea preferințelor comerciale autonome, precum și a Planului de acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. În acest context, vor fi activizate consultările și negocierile pe marginea regimurilor de comerț liber asimetric dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Concomitent, va fi necesară intensificarea contactelor în cadrul inițiativelor regionale de cooperare (de ex.: Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, CEFTA, GUAM, CEMN etc.). Totodată, se vor intensifica contactele și în procesul de implementare și utilizare a regimurilor comerciale preferențiale la care Republica Moldova este parte. Astfel, realizarea aderării și modernizării cadrului juridic al Acordului Europei Centrale privind comerțul liber (CEFTA), precum și a altor aranjamente comerciale preferențiale la nivel bilateral, va contribui la extinderea exporturilor, precum și va favoriza climatul investițional în țară.
O atenție deosebită va fi acordată progresului de implementare și valorificare a oportunităților oferite de acordurile bilaterale și multilaterale cu caracter economic, la care Republica Moldova este parte. În scopul promovării imaginii Republicii Moldova și identificării barierelor comerciale vizavi de producția autohtonă pe piețele străine, politica Guvernului va fi direcționată spre intensificarea prezenței Moldovei în cadrul structurilor economice internaționale, în particular în Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Menținerea unui dialog permanent cu structurile și țările membre ale OMC va permite identificarea și soluționarea problemelor comerciale în relațiile bilaterale cu aceste țări.
Începând cu anul 2006, Moldova a devenit una dintre cele 15 țări beneficiare ale noului regim de preferințe comerciale – GSP Plus [42]. Acest regim este o etapă a schemei comunitare de preferințe comerciale tarifare, reprezentând o schemă specială, ce a avut ca scop primar promovarea dezvoltării sustenabile și politicile de bună guvernare a unor țări vulnerabile care îndeplinesc anumite condiții. În scopul obținerii sistemului GSP Plus, țările trebuiau să corespundă anumitor criterii, printre care: să dețină statutul de membru la diferite convenții și tratate internaționale, 23 la număr, în domeniul protecției muncii; să prezinte o informație detaliată privind respectarea prevederilor convențiilor internaționale în domeniul muncii și efectuarea unei solicitări în scris privind accesul la sistemul GSP Plus până la 31 octombrie 2005; să demonstreze că economia națională este „dependentă și vulnerabilă”.
