Societatea umană, la acest sfârşit de mileniu, poate fi caracterizată ca o lume a contrastelor. Daca ne putem mândri cu realizările programului de cercetări spaţiale, cu realizările din domeniul studierii microcosmosului, cu performanţele din domeniul telecomunicaţiilor sau al calculatoarelor, gravele disfunctionalităţi sociale şi economice sau lipsa de eficienţă a unor tehnologii, reprezintă pete de umbră în această imagine de ansamblu a omenirii.
Imaginile de vis ale unor hoteluri luxuriante sunt umbrite de sutele de săraci, care dorm lipiţi de pereţii de marmură ai hotelului, locul acesta fiind singura bogaţie de care dispun. Climatizarea din interiorul hotelului este realizată cu echipamente ce încă utilizează substanţe ce afectează stratul protector de ozon, punând astfel în pericol existenţa fiinţei umane şi chiar a vieţii pe pământ.
Eliminarea acestor pete de umbră, găsirea unor soluţii de minimizare a disfuncţionalităţilor amintite, trebuie să constituie şi chiar constituie priorităţi ale societăţilor dezvoltate. Într-o logică a faptelor, disfuncţionalităţile trebuie identificate, studiate, evaluate şi, în fînal, soluţionate.
Într-o primă încercare de identificare a lor, s-a alcătuit lista A din tabelul nr.1.1. în care se regăsesc în această listă elementele sociale (criminalitatea sau înstabilitatea socială), economice (înstabilitate economică), tehnice (război nuclear) sau ambientale (schimbări climatice).
Soluţionarea disfuncţionalităţilor menţionate (şi se atenţionează că lista A nu epuizează problemele cu care se confruntă în prezent omenirea) presupune o abordare sectorială a fiecăreia în parte, dar şi o abordare întegrată în evidentă conexiune a acestora.
Desigur că, din punct de vedere al protecţiei mediului, prezintă importanţă disfuncţionalităţile sau crizele ambientale. În acest sens, analiza în detaliu a listei A permite întocmirea listei B, specifică formelor de manifestare a problemelor de mediu.
