Sectorul public asigură o multitudine de bunuri și servicii pe care firmele private nu le pot oferi sau nu le oferă din diverse motive. Este vorba despre:
- bunuri publice pure (apărarea națională, servicii de poliție și securitate);
- bunuri non-rivale (parcuri și servicii de transport);
- utilități publice (servicii de apă și canalizare);
- bunuri private pure (băuturi produse în condiții de monopol de stat).
Există trei categorii de bunuri oferite de sectorul public:
- Bunuri de monopol. Este considerată monopol, o societate comercială cu statut de unic ofertant de anumite bunuri sau servicii esențiale și face obiectul regle- mentărilor guvernamentale. Cele mai cunoscute monopoluri sunt societățile care oferă servicii de apă, electricitate, gaz și telefon.
Serviciile de monopol sunt în general asigurate de companii publice sau firme private reglementate de stat. Apariția unui al doilea producător ar antrena creșterea costurilor medii și deci prețuri mai mari solicitate consumatorilor. De aceea, este mai eficient să funcționeze o firmă mare, cu poziție de monopol.
- Bunurile publice suprasolicitate. Bunurile publice se caracterizează prin non-rivalitate în consum. Parcurile, autostrăzile, plajele utilizate, fără a deveni aglo- merate, nu limitează consumul celorlalți subiecți. Atunci când se manifestă o cerere în exces, pentru a se evita suprasolicitarea bunurilor publice, se practică eliminarea non-rivalității prin aplicarea unor tarife de acces. Astfel, se previne suprautilizarea bunurilor și se maximizează efectele oferite de facilitățile publice.
- Alte bunuri produse și servicii oferite de sectorul public. Sectorul public oferă numeroase bunuri și servicii pe care le furnizează pieței și sectorului privat. De ex., învățământul superior, colectarea deșeurilor, producția unor băuturi alcoolice etc. Explicația care stă la baza implicării sectorului public în aceste activități se rezumă la externalități pozitive, la nivelul veniturilor și la tradiții.
Apariția bunurilor cu externalități pozitive (numite și bunuri benefice) oferă avantaje suplimentare societății față de cele de care beneficiază direct indivizii. Astfel, consumatorii individuali sunt dispuși să plătească mai puțin pentru aceste bunuri față de cât apreciază societatea în ansamblu. Pentru creșterea consumului de aceste bunuri, societatea sprijină fie producătorul privat, fie consumatorul și oferă serviciile la prețuri inferioare pieței. De exemplu, îngrijirea medicală, educația, muzeele de artă etc.
Alte bunuri produse de sectorul public au ca scop principal generarea de venituri. De exemplu, operațiile și sistemul de loterie, sau producția de băuturi monopol de stat sunt generatoare de venituri. Dar, dincolo de acest efect, scopul implicării sectorului public în aceste domenii este limitarea criminalității și violenței. De asemenea, colectarea gunoiului reprezintă o activitate cu efect asupra sănătății publice.
