Proiectarea are ca obiect aranjarea fizica a sectiilor, uzinelor, depozitelor si a tuturor spatiilor afectate birourilor sau laboratoarelor.
Proiectarea fabricilor se face dupa urmatoarele metode:
- proiectarea sistematica;
- preluarea unui proiect existent;
- proiectarea dupa fluxul de materiale;
- proiectarea pe baza unor metodologii elaborate sistematic, fie proiectarea dupa metoda participarii totale.
Proiectarea sistematica reprezinta acea metoda, care ofera un sistem organizat si universal aplicabil, format dintr-o serie de etape care se numesc etape cadru, o succesiune de proceduri sau metode si un grup de reguli.
Potrivit proiectarii sistematice, proiectarea intreprinderii concentreaza activitatea in patru etape cadru:
- amplasamentul;
- proiectul de ansamblu;
- proiectul de executie;
Pentru proiectarea sistematica, in cadrul etapelor referitoare la proiectul de ansamblu si proiectul de executie, se folosesc o serie de proceduri prin care se urmareste definirea in solutii cat mai economice a urmatoarelor elemente:
- stabilirea interdependentelor – se realizeaza prin concentrarea necesara a diverselor activitati sau spatii functionale;
- stabilirea spatiilor necesare, sub raportul dimensiunii, tipului si a formei pentru fiecare activitate sau zona functionala;
- ajustarea suprafetelor aferente diverselor activitati.
In proiectarea sistematica, figura de mai sus reprezinta succesiunea fazelor sau etapelor ce concretizeaza si procedurile specifice ale proiectarii sistematice prin care se solutioneaza cele trei probleme enuntate: interdependentele, spatiul si ajustarea. Sintetizarea, intr-o varianta optima a acestor probleme, necesita efectuarea unor activitati ce pot fi concentrate la randul lor intr-o serie de faze.
Stabilirea interdependentelor implica trei faze:
- precizarea fluxurilor de materiale – se stabilesc precis, interdependentele dintre zonele de activitati, tinand seama de fluxul de materiale in procesul de productie;
- precizarea interdependentei activitatilor – se stabileste concentrarea necesara pentru activitatile de baza, asamblarea si integrarea lor in fluxul de materiale;
- elaborarea schemei interdependentelor – impune elaborarea unei diagrame de flux si a schemei interdependentei activitatilor, care reprezinta de fapt, schema procesului tehnologic.
Preluarea unui proiect existent presupune gasirea unui astfel de proiect, care sa raspunda intocmai cerintelor impuse pentru viitoarea constructie si, de asemenea, aducerea unor eventuale corecturi.
O alta metoda, cea a participarii totale, presupune elaborarea proiectului de constructie a unei intreprinderi, prin antrenarea unui colectiv larg de specialisti, prin solicitarea parerilor acestora si luarea lor in consideratie, prin prezentarea vizuala a variantelor, prin dezbaterea proiectelor in colectiv, introducerea schimbarilor si aprobarea finala in cadrul acelui colectiv. Aceasta metoda presupune mult timp pana la adoptarea deciziilor finale.
Proiectarea dupa metoda fluxului de materiale este folosita cu rezultate bune in intreprinderile cu ciclu continuu de fabricatie (rafinarii, etc). Aceasta metoda consta in analiza deplasarilor de materiale conform fluxului tehnologic, elaborarea proiectului plecand de la acest punct.
