Analizând contextul actual european şi noile tendinţe referitoare la necesitatea unei dezvoltări durabile se remarcă o accentuare a interesului pentru tot ceea ce înseamnă şi poate deveni în timp real economie competitivă bazată pe cunoaştere. Astfel, ţinand cont de axele prioritare marcate de Strategia de la Lisabona (European Council Presidency, Lisbon European Council, march 2000), Consiliul de la Nisa (European Council Presidency, Nisa European Council, march 2002), şi Consiliului de la Göteborg (European Council Presidency, Göteborg European Council, June 2001), România urmăreşte în vederea unei reale integrări în spaţiul Uniunii Europene, crearea unei economii competitive şi dinamice, o integrare socială axată în primul rând pe reducerea decalajeleor de dezvoltare economică şi a sărăciei, întărirea protecţiei mediului şi realizarea unui model de dezvoltare durabilă.
De asemenea, în acord cu al Treilea Raport privind Coeziunea economica şi sociala, adoptat de Comisia Europeana, noul parteneriat privind coeziunea în Uniunea lărgită are în vedere următoarele priorităţi:
- Convergenţă: stimularea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă în statele membre şi în regiunile mai puţin dezvoltate;
- Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă: anticiparea şi încurajarea schimbărilor,
- Cooperarea teritorială europeană: asigurarea unei dezvoltări armonioase şi echilibrate în întreaga Uniune.
Potrivit proiectului de strategie post-aderare al Guvernului României, între domeniile care avantajează ţara noastra în competitia pe piaţa Uniunii Europene, pe baza cărora va fi construit brandul de ţară se evidenţiază în mod deosebit şi turismul. Alături de alte destinaţii binecunoscute, Dunărea ar putea face parte, în condiţii bune de promovare, din componenta turistică şi culturală a brandului de ţară al României.
O problemă de importanţă naţională şi locală cu care se confruntă România este reprezentată de gradul diferit de valorificare a potenţialului turistic, având în vedere rolul care trebuie acordat respectării capacităţii de suport, dar şi eliminării disparităţilor economice regionale. Această situaţie este rezultatul unui complex de condiţii de exploatarea neadecvate, respectiv accesibilitate dificilă, servicii turistice şi utilităţi generale de calitate slabă, programe de agrement insuficiente, reţele de structuri turistice de cazare, alimentaţie şi agrement insuficiente, forţa de muncă în structura ocupaţională turistică neadecvată cererii pieţei şi insuficientă cantitativ.
La toate acestea se adaugă activitatea de promovare turistică care este, în prezent, subdimensionată, cantitatea de materiale promoţionale editate este insuficientă atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ. Situaţia este determinată de lipsa unei reţele naţionale de centre judeţene şi birouri locale de promovare şi informare turistică, a unor branduri pe zone turistice, de deficienţele în acoperirea cu fonduri de la buget a activităţii de promovare internă şi internaţională, de lipsa asigurării continuităţii implicarii instituţionale în domeniul promovării.
Domeniul comunicării şi în speţă al promovării resurselor turistice este extrem de cuprinzător datorită complexităţii noii societăţi precum şi a mediului de afaceri. Aria tematică, atât la nivel naţional cât şi internaţional este disproporţionat acoperită, faptul depinzând de stadiul de dezvoltare al ansamblului socio-economic, istoric, politic şi chiar geografic. Mai exact, fiecare ţară sau regiune a atins un anumit prag al cercetarii, inovarii şi promovarii resurselor sale turistice în acord cu nevoile, interesele şi posibilităţile oferite de societatea ăn cauză. Indiscutabil însă, eşalonul statelor europene se situează în lista de repere teoretice şi practice care sunt citate cu regularitate în studiile de profil. Deşi fiecare regiune este unică în felul său, cel puţin la nivel european s-a instituit un prim document major cu rol de orientare a documentaţiilor de reglementare natională – Perspectivele Dezvoltării Spaţiale Europene /ESDP. Acest document interguvernamental a fost adoptat la Postdam în anul 1999, iar după consfinţirea sa ca document reper al planificării spaţiale europene a început să suscite inevitabile analize teoretice din partea specialistilor cu precadere din domeniul academic.
In România preocupările majore pentru promovarea brandului de ţară sau a brandurilor regionale au rămas de cele mai multe ori la stadiul de proiect sau materializările nu se înscriu în standardele profesionale şi sunt surclasate de proiectele statelor europene cu tradiţie în turismul pe Dunăre şi mai nou şi de Bulgaria.
În prezent, se urmăreşte transformarea României într-o destinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului sau natural şi cultural, care să corespundă standardelor Uniunii Europene. De asemenea, referitor la furnizarea produselor şi serviciilor, în România până în anul 2013 trebuie susţinută şi realizată o dezvoltare durabilă a sectorului turistic, din punct de vedere al mediului, într-un ritm de dezvoltare superior altor destinaţii turistice din Europa.
Realizarea acestui deziderat presupune printre altele identificarea şi evaluarea potenţialului turistic al Dunării în zona Galaţi în concordanţă cu Axa prioritară nr.4 privind Dezvoltarea turismului regional şi local a Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională, care a identificat turismul ca o prioritate de dezvoltare dat fiind potenţialul turistic existent în toate regiunile (Planul National de Dezvoltare PND 2007-2013).
Având în vedere ca România trebuie să se alinieze tendinţei internaţionale de creştere a rolului fiecărei organizaţii şi fiecărui cetăţean în activitatea intensivă de promovare a turismului este necesar ca toate acţiunile de promovare turistică să fie susţinute de acţiuni de informare şi educare a diverselor categorii de public.
