Există situaţii sau afaceri asupra cărora întreprinzătorul în cauză, chiar dacă posedă o anumită experienţă în domeniu şi anumite abilităţi de mic întreprinzător, acesta poate să nu reuşească datorită unor factori care influenţează bunul mers al afacerii:

• lipsa unui plan strategic privind afacerea respectivă;
• dificultăţi legate de accesul la capital;
• lipsa de capital suficient;
• inflaţia şi dobânzile;
• planificarea necorespunzătoare;
• reglementări guvernamentale;
• dezvoltarea neplanificată;
• investiţii prea mari în mijloace fixe;
• ciclul de viaţă al afacerii incomplet;
• lipsa unui inventar periodic;
• comportamentul necorespunzător al întreprinzătorului în relaţiile cu angajaţii, clienţii, respectiv, partenerii de afaceri.

Această categorie de factori, fiecare într-o anumită măsură, poate determina sau influenţa eşecul unei afaceri.

Are o anumită importanţă cunoaşterea de către întreprinzător a unor reguli a căror respectare poate preveni eşecul unei afaceri, şi anume:

1) cunoaşterea afacerii în profunzime de către întreprinzător

 Întreprinzătorul trebuie să cunoască o serie de elemente teoretice şi practice atât despre afacerea pe care vrea să o iniţieze, cât şi despre lumea afacerilor, deoarece orice greşeală (cu voie sau fără voie) poate conduce la eşecul afacerii.

      Tabelul nr. 1. Erori de strategie ce trebuie evitate

2) desfăşurarea afacerii după un numit plan de afacerii

Aceasta trebuie să conţină o serie de măsuri specifice, înlănţuite într-o anumită succesiune logică şi să aibă în vedere toate laturile afacerii.

3) cunoaşterea şi înţelegerea aspectelor financiare ale afacerii

Este necesar ca specialişti în domeniul finanţelor sau contabilităţii să fie solicitaţi să rezolve aceste probleme, oferindu-i întreprinzătorului informaţi corecte, reale şi la timp privind veniturile rezultate în vânzării produselor şi gradul de acoperire al cheltuielilor la un moment dat.

4) administrarea resurselor financiare

Un rol esenţial în succesul unei afaceri îl are administrarea raţională a resurselor financiare obţinute sub formă de profit. Nivelul profitului este cel care indică starea de sănătate a unei afaceri.

5) utilizarea asistenţei profesionale

Întreprinzătorul trebuie să apeleze pentru rezolvarea unor probleme profesionale la specialişti, la consultanţi cu reputaţie recunoscută în domeniul respectiv. Întreprinzătorul nu poate să stăpânească toate aspectele afacerii.

6) flexibilitate şi adaptabilitate a afacerii în raport cu mediul

Este necesară luarea în considerare de către întreprinzător a unor măsuri eficiente faţă de provocările mediului înconjurător la care este supusă afacerea acestuia. Este necesar ca întreprinzătorul să fie flexibil şi adaptabil la cerinţele mediului care este în general foarte dinamic.

De asemenea, există o serie de erori de strategie de trebuie evitate de către întreprinzători. (tabelul nr.1)

În general, eficientizarea întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să aibă un element central – identificarea elementelor manageriale şi strategice care pot conduce la obţinerea de performanţe. În acest sens, următoarele aspecte sunt esenţiale datorită specificului acestui tip de întreprindere:

1. managementul fluxului de numerar;
2. activitatea de inovare, care nu trebuie să fie limitată la sfera produselor şi serviciilor întreprinderii. Întreprinzătorul poate inova, prin utilizarea unor noi procese, factori de producţie şi tehnici manageriale;
3. managementul strategic;
4. activitatea de marketing;
5. managementul riscului;
6. cunoaşterea cadrului legislativ, cu atât mai mult în societăţile de tranziţie unde există o permanentă înnoire a acestuia şi unde se manifestă o lipsă de informaţii referitoare la cadrul legal;
7. managementul productivităţii muncii, element important pentru realizarea unei activităţi eficiente în condiţiile în care majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii sunt muncă-intensive;
8. managementul creşterii întreprinderii;
9. managementul resurselor umane şi stabilirea unui cadru etic în cadrul organizaţiei;
10. evidenţa şi expertiza contabilă şi managementul costului.

Apoi, procesul de eficientizare a întreprinderilor mici şi mijlocii poate fi realizat respectând următorii paşi în care sunt incluse unele elemente ale analizei diagnostic:

1. analiza problemelor cu care se confruntă întreprinderea şi atuurile acesteia;
2. identificarea cauzelor desfăşurării unor activităţi necorespunzătoare care se pot transforma în eşecuri viitoare şi a punctelor tari nevalorificate corespunzător;
3. stabilirea obiectivelor şi a standardelor de performanţă în funcţie de etapa din ciclul de viaţă în care se află întreprinderea;
4. realizarea strategiilor;
5. aplicarea şi fundamentarea tacticilor;
6. evaluarea performanţelor obţinute.

În direcţia integrării întreprinderilor mici şi mijlocii în mecanismul economiei naţionale şi internaţionale, strategia de alianţă şi parteneriat poate oferi bune perspective acestora. Trebuie create legături între întreprinderile mici şi mijlocii şi cele mari, legături care pot îmbunătăţi atât eficienţa celor mari, cât şi procesul de creştere a celor mici.

Este necesară depăşirea abordării intuitive sau empirice a strategiilor, ele trebuind să se concretizeze la nivelul sectorului mic şi mijlociu în programe riguroase la nivelul întreprinderilor fundamentate ştiinţific, alăturându-se celorlalte instrumente ale managementului modern.