Referitor la remitenţe, trebuie să menţionăm că, conform datelor Băncii Naţionale a Republicii Moldova, volumul acestora creşte pe an ce trece. Despre aceasta mărturisesc datele cuprinse în tabelul 10.
Tabelul 10
|
|
Unitate de măsură |
1999 |
2000 |
2001 |
2002 |
2003 |
2004 |
2005 |
2006 |
2007 |
2008 faţă de 1999 |
|
Veniturile rezidenţilor din munca peste hotare |
mii. USD |
85,5 |
96,0 |
123,0 |
185,7 |
289,0 |
438,0 |
476,8 |
446,6 |
788,7 |
9,2 |
|
Transferuri de peste hotare ale angajaţilor |
mii. USD |
0,2 |
52,4 |
79,8 |
100,6 |
151,2 |
220,6 |
392,0 |
413,0 |
470,1 |
470,0 |
|
Total remitenţe |
mii. USD |
85,7 |
148,4 |
202,8 |
286,3 |
440,3 |
659,5 |
868,8 |
859,6 |
1258 |
14,7 |
|
Ponderea in PIB |
% |
7,3 |
11,5 |
13,7 |
17,2 |
22,2 |
25,4 |
29,1 |
20,0 |
23,5 |
– |
Dinamica remitenţelor de peste hotare ale migranţilor moldoveni
Sursa: Banca Naţională a Republicii Moldova, Raport anual, 2007, p.13.
Din datele tabelului 10 se observă tendinţa de creştere a remitenţelor pe an ce trece. In raportul Băncii Internaţionale pentru Dezvoltare şi Reconstrucţie se arată că Republica Moldova se află pe locul doi din lume după Togo cu o cotă de 28% din PIB, urmată de Lesotho cu 28% din PIB, Haite – cu 24,8%, Bosnia şi Herţegovina – cu 22,5%.
în anul 2006, ponderea remitenţelor în veniturile disponibile ale populaţiei a constituit 14,8%, în anul 2007 – 16,8%, iar în 2008 – 18,7%.44
Experţii analişti consideră că migranţii din Republica Moldova transmit acasă în medie 55-
56% din câştigul lor. Cea mai mică parte din câştig o transmit cei din Franţa, Germania, statele Beneluxului – 41,90%, iar cea mai mare parte – cei din ţările CSI – 75%.
Evident, migraţia de muncă are un impact pozitiv asupra îmbunătăţirii situaţiei materiale a migranţilor şi membrilor familiilor acestora. însă sumele repatriate reprezintă, în cele mai multe cazuri, un venit obţinut cu diverse greutăţi, stropit cu lacrimi.
Aspectele negative ale migraţiei la muncă se manifestă prin:
- tendinţe demografice alarmante;
- reducerea grupurilor populaţiei (20-45 de ani) cu cea mai înaltă productivitate de muncă;
- depopulaţia (pe termen lung) a ţării.
Procesul migraţiei la muncă are consecinţe contradictorii şi asupra migranţilor. Deşi migranţii şi familiile acestora au anumite beneficii de pe urma plecării peste hotare, mulţi dintre ei muncesc în condiţii de exploatare şi abuz, nu au acces la o protecţie socială legală. Migraţia ilegală plasează multe categorii de persoane, în special femei, în situaţii de vulnerabilitate, transformându-le într-un subiect al diverselor forme de discriminare ş.a. In plus, sute de familii divorţează, mii de copii rămaşi în ţara de origine devin vagabonzi, părăsesc şcoala, degradează.
In astfel de condiţii devine foarte acută necesitatea reglementării proceselor migraţiei forţei de muncă.
