Riscul financiar este riscul asumat de întreprindere prin adoptarea îndatorării ca mijloc de finanţare; el este un risc suplimentar şi depinde de maniera finanţării întreprinderii. O întreprindere finanţată numai din capital propriu nu comportă risc financiar. El apare numai atunci cînd întreprinderea se finanţează prin împrumuturi bancare sau împrumuturi obligatare. Riscul financiar multiplică riscul economic şi depinde de capacitatea întreprinderii de a-şi acoperi sarcinile financiare. Întreprinderea îndatorată trebuie să verse periodic la bancă sume ce reprezintă suma principală plus dobînda. Aceste vărsăminte au caracter stabil, fiind provizionate prin contractul de credit.
Cu cît structura financiară a întreprinderii este mai îndatorată cu atît mai mare este riscul financiar. Riscul financiar poate fi subdivizat de:
- ● riscul dobînzii
- ● riscul ratei schimbului valutar
- ● riscul de nerambursare
Riscul de dobîndă este acel care decurge pentru debitor sau creditor din utilizarea ratei fixe sau variabile a dobînzii după încheierea contractului pînă la scadenţă.
Riscul ratei dobînzii este prezent şi pentru bănci şi pentru întreprindere. În cazul întreprinderii riscul poate avea loc cînd există excedente de lichiditate care trebuie plasate precum şi atunci cînd apar deficite de lichidităţi care trebuie acoperite cu credite.
Riscul cursului de schimb valutar reprezintă pierderea în urma deprecierii valutei din contract. El este suportat de întreprinderi asupra ansamblului operaţiunilor efectuate în monedă străină. Riscul valutar poate fi:
- a) risc asupra operaţiunilor comerciale
- b) risc asupra operaţiunilor financiare
- c) risc de grup
Riscul de credit este riscul imposibilităţii rambursării de credit sau lichidării obligaţiunilor fapt care ar genera pierderi altui agent economic. Fiind o categorie a riscului economic el constă în:
- a) riscul insolvabilităţii debitorului ce poate aduce după sine o pierdere a sumei împrumutate;
- b) riscul imobilizării în cazul în care debitorul nu respectă angajamentul achitării la scadenţă.
Drept urmare preţul creditului cuprinde nu numai dobînda propriu-zisă ci şi cheltuielile administrative şi remunerarea riscului de credit.
