Procesul de globalizare, fie ca s-a manifestat prin fenomene economice (cum ar fi liberalizarea schimburilor comerciale), tehnologice (comunicaţii, informaţii) şi politice (căderea comunismului), şi-a pus amprenta şi asupra sistemului economic al Republicii Moldova. Liberalizarea economiei naţionale, dezvoltarea comerţului exterior, atragerea investiţiilor străine şi integrarea în structurile economice europene şi mondiale sunt o dovadă a faptului că Republica Moldova, ca entitate economică, este o parte componentă a sistemului economic global.
Potrivit opiniilor de ultimă oră, situaţia în ceea ce priveşte deschiderea economiei naţionale spre economia mondială este un rezultat firesc al cursului evoluţiei economice în ansamblu. În perioada de după anul 2000, Moldova a avut o creştere economică anuală de peste 6%, cu excepţia anului 2006, când creşterea s-a redus la circa 4% din cauza sistării exportului de vinuri pe piaţa rusească. Măsurile economice întreprinse au avut ca scop eliminarea activităţilor ilegale, ele au prevăzut amnistierea fiscală completă pentru activităţile economice efectuate înainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal contra 5% din sumă şi anularea impozitului pe venit.
Din punctul de vedere al experţilor Fundaţiei americane Heritage şi Wall Street Journal, libertatea comerţului, a afacerilor şi fiscalităţii în Republica Moldova este puternică. În special, este vorba de reducerea impozitului pe profitul corporativ de la 18 la 15%. Pe de altă parte, se impune o reformă a sistemului judiciar şi acţiuni mai eficiente în vederea combaterii corupţiei.
Conform datelor statistice, Republica Moldova a urcat două poziţii în clasamentul alcătuit de Fundaţia americană menţionată în funcţie de indicele libertăţii economice şi ocupă locul 81 din 157 ţări, luate în analiză.
În conformitate cu datele raportului Indicele libertăţii economice 2007, economia moldovenească este liberă în proporţie de 59,5%, Republica Moldova plasându-se în top imediat după Mongolia, Kоrgоzstan, Fiji, devansând Kenia, Turcia şi Sri Lanka. La nivel regional, Republica Moldova se situează pe poziţia 33 din 41 de ţări.
Deşi s-au înregistrat progrese considerabile la capitolul investiţii străine şi politici investiţionale, situaţia lasă de dorit. Pentru ţările în care sistemul economic se află într-un proces de transformări, evaluarea şi ameliorarea continuă a climatului de investiţii are valenţe deosebite. După cum demonstrează şi cazul Republicii Moldova, carenţele economice sunt însoţite de lipsa unor locuri de muncă şi de lipsa oportunităţilor de afaceri individuale care ar genera venituri suficiente pentru un trai decent.
În linii generale, potenţialul investiţional intern a sporit semnificativ în ultimii ani ca urmare a transferurilor valutare operate de cetăţenii Moldovei aflaţi la munci peste hotare. Specialiştii susţin că pentru mobilizarea acestor resurse sunt recomandate două direcţii de acţiune de politici economice şi publice. Pe de o parte, este vorba de sporirea încrederii populaţiei în sistemul bancar pentru depozitarea resurselor gospodăriilor casnice pe conturi bancare, iar pe de altă parte, se are în vedere dezvoltarea continuă a sectorului de microcreditare. Un pas important în această direcţie a fost întreprins odată cu adoptarea Legii cu privire la organizaţiile de microfinanţare.
Republica Moldova concurează pentru atragerea unor fluxuri de investiţii străine directe, prin deschiderea unor locuri noi de muncă stabile, promovarea mai intensă a exporturilor şi realizarea unui transfer de cunoştinţe şi tehnologii performante. Nivelul fluxurilor de investiţii străine de care au beneficiat ţările în tranziţie pe parcursul ultimului deceniu variază semnificativ de la o ţară la alta. Factorii care influenţează parametrii proiectelor de investiţii şi determină amplasarea investiţiilor străine directe într-o economie sunt:
- dimensiunea pieţei interne;
- existenţa unor importante resurse naturale;
- forţa de muncă ieftină;
- existenţa accesului lejer spre pieţe externe de desfacere;
- liberalizarea politicilor economice interne;
- nivelul progresului tehnic şi calitatea resurselor umane;
- strategiile corporative, care sunt accesibile noilor veniţi pe piaţă.
În acest context, trebuie de avut în vedere şi aspectul ce ţine de presiunea investiţională „firească” asupra inflaţiei. Pe baza estimărilor efectuate, anul 2007 a fost unul de record după volumul depunerilor investiţionale. Astfel, doar în 9 luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2006, fluxul investiţiilor străine directe s-a dublat, iar specialiştii vorbesc chiar de un adevărat boom al investiţiilor străine directe.
Dezvoltarea capacităţilor investiţionale ţine în mod direct de conturarea unui cadru legislativ favorabil şi promovarea unei politici externe care să permită stimularea procesului de alocare a investiţiilor autohtone şi internaţionale. Politicile economice interne sunt imediat accesibile pentru guvern şi impactul intervenţiilor guvernamentale asupra investiţiilor se face simţit relativ repede. Guvernul determină cadrul instituţional, standardele şi normele tehnice, unele instrumente financiare, politica fiscală şi comercială prin actele sale legislative şi normative pe care le emite.
În Republica Moldova cadrul legislativ pentru investiţiile străine îl formează legea Republicii Moldova pentru investiţiile străine aprobată în aprilie 1992, Codul fiscal aprobat on aprilie 1997 ce include un set de reglementări pentru investitorii străini, acordurile bilaterale semnate cu un şir de ţări ca şi alte legi şi acte normative care pot preciza fie facilităţi, fie restricţii companiilor sau agenţilor ce investesc direct sau prin portofoliu.
Printre facilităţile şi garanţiile pe care le oferă statul putem enumera:
- facilităţi vamale pentru bunurile aduse;
- facilităţi vamale la importuri şi exporturi;
- garanţii în caz de naţionalizare sau expropriere a investiţiilor străine;
- garanţii în caz de întrerupere forţată şi de suspendare a activităţii;
- garanţii la utilizarea mijloacelor băneşti în valuta Republicii Moldova;
- garantarea transferării peste hotare a mijloacelor băneşti în valută străină;
- garanţii în legătură cu modificarea legislaţiei;
- garanţii suplimentare şi examinarea litigiilor.
După cum se ştie, rezultatele Moldovei în atragerea investiţiilor au fost destul de contradictorii pe parcursul dezvoltării economiei. În acest context, deşi Republica Moldova înregistra unele succese ce ţin de îmbunătăţirea climatului de afaceri, intrările de capital în Moldova erau relativ mai mici în comparaţie cu ţările din Europa Centrală şi de Est şi cele din spaţiul postsovietic. Într-un raport al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) cu privire la investiţiile străine directe, făcut public on septembrie 2004, Republica Moldova ocupa locul 110 dintr-un total de 187 de ţări după Indicele Potenţialului de Atragere a investiţiilor străine directe (ISD) [9]. Dar ca valoare medie a Indicelui Performanţei de Atragere a ISD, Moldova s-a clasat pe locul 25 din 140 de ţări. Astfel, Moldova este on categoria ţărilor, care au performanţe de atragere a ISD peste potenţial.
Intrările de capital în Republica Moldova pe parcursul anilor 1997-2003 au înregistrat o instabilitate marcantă. Influxul anual de investiţii a variat on intervalul de la 38 milioane USD on 1999 până la 146 milioane USD on 2002. Investiţiile au scăzut drastic, până la 58 milioane USD în anul 2003. Anul 2003 a fost unul nefast pentru investiţiile din exterior şi pentru investitori, remarcându-se şi prin avansarea lentă a procesului de privatizare.
În anul 2003 statele Uniunii Europene erau reprezentate în stocul total al investiţiilor străine cu 40%, iar ţările CSI şi statele Europei Centrale şi de Sud-Est cu 24% şi 4%, respectiv. Astfel, statelor din aceste zone geografice le revenea 18%, 6% şi, respectiv, 24% din influxul investiţional anual. Pe ţări, principalii investitori în economia naţională sunt Federaţia Rusă, Spania şi SUA. Volumul investiţiilor directe efectuate de întreprinderile cu capital din aceste trei state constituie 65% din totalul investiţiilor sau 362, 2 milioane 1 USD.
Principalele companii, care asigurau aceste ponderi ale intrărilor de capital din Federaţia Rusă, Spania şi SUA în stocul total al ISD sunt:
- Federaţia Rusă – „Moldovagaz” (sectorul energetic), „Green Hills Mar¬ket” (servicii şi comerţ);
- Spania – „Union Fenosa” (sectorul energetic), Glass Container Company (industrie);
- SUA – „Mobiasbancă” (sectorul 173 bancar), „Moldova Agroindbank” (sectorul bancar), „Dionysos Mereni” (industria vinicolă), SA”Cricova Acorex” (industria vinicolă), „Fabrica de Produse Lactate din Hînceşti (Alba)”(industria alimentară), „Sun Communications’ (servicii TV şi comunicaţii), „Jolly Allon” (servicii hoteliere);
- Italia – Veneto Banca (sectorul bancar) etc.
În anul 2006, a fost atins un nivel al investiţiilor străine directe de circa 300 milioane de dolari SUA, după ce în anul 2005, potrivit estimărilor preliminare ale Băncii Naţionale a Moldovei, ISD a atins un nivel record pentru ultimii 15 ani de 260,33 mln. USD, cu 7,7% mai mult decât în 2004.
Numărul întreprinderilor cu capital străin înregistrate în Republica Moldova a atins on 2005 o cifră record de circa 721 întreprinderi sau cu 65% mai mult în comparaţie cu 2004.
Dacă e să vorbim despre aşa-numita „ospitalitate” faţă de capital, inclusă într-un top elaborat de către prestigioasa revistă Forbes, Republica Moldova a fost plasată pe locul 74 din 135 de ţări, experţii MEPO susţinând că Forbes utilizează on analiză un şir de indicatori din alte studii elaborate anterior de alte instituţii internaţionale [11].
Actualmente, oameni de afaceri din peste 80 de ţări investesc în Republica Moldova, majoritatea investiţiilor avându-şi originea în UE, CSI, Marea Britanie şi SUA, conform unui studiu realizat de compania BIS Grup, on baza datelor pentru semestrul I al anului 2007.
Experţii BIS Grup afirmă, că on funcţie de ţările de reşedinţă ale investitorilor străini cu un aport de peste 10 mln. lei în capitalul statutar al companiilor moldoveneşti, pe primul loc se plasează Rusia cu 18% din investiţii on capitalul statutar, după care urmează Spania cu 16%, Olanda – cu 13%, Grecia – cu 8%, Italia – cu 8%, SUA – cu 7%, Marea Britanie – cu 7%, Elveţia – cu 4%, România – cu 4% şi Germania – cu 3%.
Pe primul loc după volumul investiţiilor în capitalul statutar al companiilor din Moldova se plasează compania spaniolă Union Fenosa, care a investit 838,72 mln. lei on capitalul statutar al întreprinderilor moldoveneşti RED-Chişinău SA, RED-Centru SA şi RED-Sud SA. Urmează OAO Gazprom cu investiţii de 666,45 mln. lei on Moldovagaz SA, grupul italian Veneto Banca – cu 385 mln. lei on BC Eximbank Gruppo Veneto Banca SA, compania Lukoil Europe Holding BV din Olanda cu 305,19 mln. lei on Lukoil-Moldova SRL, Finarge 26 / Lafarge din Franţa cu 278,84 mln. lei on Lafarge Ciment SA, Metro din Olanda – cu 175,88 mln. lei on Metro Cash & Carry Moldova SRL.
Conform afirmaţiilor lui Johan Mathisen, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Chişinău, în prezent nivelul investiţiilor străine directe în economia Republicii Moldova a crescut vertiginos atingând niveluri similare celor înregistrate în unele state la începutul procesului de integrare în Uniunea Europeană.
Cu toate că volumul investiţiilor străine directe pe cap de locuitor a atins nivelul altor state din CSI, respectiv 116,4 USD estimativ pentru 2007, on Republica Moldova acest indicator este mult mai mic decât în noile state membre ale UE.
Situaţia economică din Republica Moldova ne arată că, deşi au fost înregistrate progrese reale pe parcursul ultimilor ani în ceea ce priveşte crearea unui mediu legal favorabil investiţiilor, numeroasele bariere administrative şi tehnice continuă să creeze costuri adiţionale în procesul de intrare a firmelor noi pe piaţă. Din aceste considerente Guvernul trebuie să simplifice în continuare legislaţia care reglementează procedurile de înregistrare de stat şi licenţiere. Multe studii denotă că timpul mediu cheltuit de managerii întreprinderilor pentru a face faţă tuturor obligaţiilor normative a crescut.
Procesul de globalizare extinde la maximum fluxul şi circulaţia investiţiilor străine care sunt deosebit de importante atât prin felul on care motivează economia ţării, cât şi prin faptul că faţă de creditele care urmează a fi rambursate ele nu creează obligaţiuni.
Eficienţa acestor investiţii este mai înaltă atunci când vine din partea investitorilor strategici şi este bine gestionată la nivel local, aducând know-how, revitalizarea întreprinderilor şi contribuţie concretă la creşterea economiei ţării. Toate acestea fiind posibile doar printr-o administrare optimă a mediului de investiţii, o stabilitate sociopolitică internă şi o imagine exterioară favorabilă a ţării. De asemenea, nu trebuie excluse nici riscurile pe care le presupun reţelele transnaţionale de investiţii, speculaţiile, afacerile ilicite. Toate aceste aspecte trebuie luate bine în calcul.
Economia Republicii Moldova este în plin proces de internaţionalizare şi globalizare, ce implică toate activităţile social-economice şi se răsfrânge asupra tuturor sferelor societăţii. Acest lucru trebuie perceput obiectiv şi gestionat corect pentru că presupune un şir de provocări şi riscuri pentru economia naţională. Este vorba de instabilitatea fluxurilor financiare şi valutare, capcanele generate de investiţiile străine directe, migraţia forţei de muncă, fraudele şi speculaţiile transnaţionale, elementele ce pot destabiliza profund sistemul economic intern. Pe de altă parte, este vorba şi de gestionarea avantajelor şi beneficiilor pe care le presupune integrarea on economia globală: pieţele de desfacere, investiţiile, tehnologiile, tehnicile şi cunoştinţele, finanţările etc.
BIBLIOGRAFIE
- Legea Republicii Moldova cu privire la organizaţiile de microfinanţare, nr. 280-XV din 22.07.2004, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.138-146/737 din 13.08.2004.
- Legea Republicii Moldova privind investiţiile străine, nr. 998-XII din 01.04.1992 cu modificările ulterioare // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 4/88-1 din 30.04.92.
- Cadrul legislativ şi climatul investiţional on Republica Moldova. Ch.: IDIS „Viitorul”, 2004, 167 p.
- Global Investment Report pentru anul 2003 al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Comerţ (UNCTAD) www.unctad.org
- Global Investment Report pentru anul 2001 al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Comerţ (UNCTAD) www.unctad.org
