După unii autori, franciza este creație europeană. Denumirea operațiunii de franciză, consideră aceştia, provine de la cuvântul de origine franceză „franc“, care însemna autorizație, licență. De asemenea, ei susţin că prima atestare documentară a unui contract de franciză este un înscris ce se află în arhiva Federației Franceze de Franciză și care datează din Evul Mediu. Prin acest act, nobilii acordau unor persoane privilegii în anumite teritorii, în schimbul unei plăți. Alți autori consideră că America este pământul pe care s-a născut și s-a dezvoltat franciza. După ce franciza a devenit o afacere de succes în America, a fost preluată de francezi. Franciza a apărut ca modalitate de vânzare la presiunea creșterii producției. Distribuția în sistem de franciză s-a dezvoltat treptat, datorită imposibilității producătorilor de a cumpăra proprietăți imobiliare de pe alte piețe, de a descoperi forța de muncă potrivită și, mai ales, de a administra afacerea de la distanță.
Apariţia francizei a fost determinată și de nevoia de a ocoli prevederile legislative americane antitrust. Legile antitrust interziceau vânzarea produselor direct de catre producători către utilizatori. În anul 1858, Isaac Singer a înființat „Singer Sewing Machines Company”, o rețea de distribuție de mașini de cusut prin agenți de vânzare independenți pe un anumit teritoriu. Singer le oferea agenților asistenţă tehnică și know-how.
Isaac Singer este cunoscut ca fiind primul francizor în domeniul distribuției. Ideea lui Isaac Singer a fost preluată și de alți mari producători precum: Ford, Coca-Cola sau General Motors. Directorul General Motors, Peter Sloan, a creat în 1929 o rețea de vânzări, recunoscută a fi prima rețea modernă de distribuție în sistem de franciză
În acelasi an, în Cehoslovacia, compania BATA a creat o retea de vânzari considerată prima franciză industrială. Și în Franța, Lânăria din Roubaix a dezvoltat rețeaua de distribuție a produselor din lână numită „Pingouin”. Franciza a înregistrat un salt spectaculos după cel de-al doilea razboi mondial.
Momentan în România nu se poate vorbi de o piață dezvoltata a francizelor de divertisment deoarece industria filmului nu este atât de dezvoltată iar tranzacții de acest fel au loc în mare parte numai la Hollywood. Aceasta conduce la o oferta inexistentă de francize in domeniu. . Aceasta este și o urmare directă a întregii economii a țării, aceasta nefiind foarte dezvoltată nu are cum să ofere condiții pentru dezvoltarea afacerilor de succes, mai ales în acest domeniu unde noi stăm foarte prost. Și deși în ultimii ani, România a câștigat diverse premii la festivaluri de film, nu este suficient.
În schimb există cerere din ce in ce mai are pentru francize ale unor programe de televiziune internaționale, precum sunt Românii au talent, Master Chef, Top Chef, Vocea României, X Factor, Megastar dar și altele În schimb în Romania a început să se dezvolte piața francizelor în general, aceasta înregistrează o tendință de creștere în 2012, după stagnarea din anul 2011, când volumul total a fost estimat la 10 milioane de euro,conform președintelui Asociației Romanie de Franciză, Constantin Anton.[1]
În ciuda tendinței de reducere a consumului, printre cele mai căutate francize se numără cele de mâncare și cafenele, urmate de retail, servicii sau centrele de infrumusețare care au căpătat și ele o popularitate deosebită, fapt ce a dus la competiție între ofertele pentru francizați și clienți având ca rezultat o scădere a tarifelor.
În ultimii ani, mărcile puternice au cunoscut o expansiune internațională spectaculoasă, astfel încât astăzi se vorbește de Mega Mărci Globale Francizate. Agenția AC Nielsen Global Services a efectuat un studiu având ca obiect „Global Mega Brand Francises“ în sectorul Alimente, Băuturi și Confectii. Studiul a fost realizat într-un numar de 50 de țări din întreaga lume, țări care reprezintă 70% din populația lumii și care realizează 95% din Produsul Industrial Brut mondial.
Regiunile studiate au fost: Asia Pacific, America de Nord, America Latina, Europa de Vest și Piețele în Dezvoltare. Conform studiului, „Mega Marci Globale Francizate“ sunt mărcile vândute în cel puțin trei din cele cinci regiuni ale globului si în cel puțin 15 țări din cele 50 studiate. De asemenea, pentru a fi „Mega Marca Globala Francizata“, este nevoie ca sub marca respectivă (brand name) să se vândă cel puțin trei categorii dintr-o listă care conține 150 de categorii de produse alimentare, băuturi și confecții (conform clasificarii AC Nielsen).
Exemple de categorii de produse sunt: Pâine, Produse de panificație, Cereale, Prăjituri, Brânzeturi, Uleiuri, Deserturi, Sosuri, Paste, Fructe-nuci, Condimente, Înghețată, Salate. O astfel de marcă este, de exemplu, Nestlé, deținută de Compania NESTLÉ. Sub aceasta marca se vând 17 categorii de produse în toate cele 5 regiuni ale lumii, în 50 de tari de referinta. În SUA, liderul mondial în privinta afacerilor dezvoltate în sistem de franciza, volumul vânzarilor realizate prin intermediul rețelelor de franciza depașește impresionanta sumă de 1.000 mld $ anual, ceea ce reprezinte peste 10% din PIB-ul țării.
În Franța, liderul european în domeniu, tranzacțiile derulate prin rețelele de franciză sunt în valoare de peste 34 miliarde de euro și reprezintă 7% din totalul tranzacțiilor de pe piața franceză. În prezent, franciza pătrunde pe toate continentele, în toate țările, în cele mai diverse domenii de activitate și raspunde tendinței de globalizare a economiei mondiale și de unificare a pieței internaționale.
Revista de film Empire a facut o analiza cu francizele momentului la Hollywood. Britanicii au sărit din schemă francize ca Matrix, Harry Potter (distribuite de Warner Bros.) sau Lord of The Rings pentru că acestea sunt considerate încheiate și au facut lista seriilor controlate și distribuite de marile studiouri americane.[2]
[1] www.business24.ro
[2] www.procinema.ro/stiri
