Pentru a asigura o dezvoltare economică durabilă în viitor, Republica Moldova trebuie să asigure un sistem de transport eficient care ar satisface necesitatea cetățenilor în mobilitate și ar facilita comerțul pe piețele autohtone și internaționale, care să devină atractiv și să faciliteze investițiile [95]. Moldova trebuie să promoveze atât exporturile de produse agricole, cât și neagricole, și, de asemenea, să sporească valoarea acestor exporturi prin vânzări pe piețele de desfacere mai mari [56]. Viitoarea prosperitate a Republicii Moldova și în continuare va depinde în mare parte de specializarea în exportul produselor agroalimentare către vecinii săi. Totodată, exportul poate și trebuie completat cu exportul altor produse, cum ar fi confecții, materiale de construcție etc., relativ puțin prezentate în condițiile actuale.
Strategia infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-2017, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 85 din 1 februarie 2008 și a servit drept cadru de dezvoltare a subsectoarelor rutier și feroviar. Strategia de transport și logistică pe anii 2013-2022 (în continuare – Strategia), de asemenea, include drumurile, căile ferate, transportul rutier și feroviar, precum și facilitarea comerțului, soluționarea problemelor vamale și de trecere a frontierei, aeroporturile/transportul aerian, porturile și transportul maritim/naval intern [18]. Prezenta Strategie urmărește transformarea sectorului de transport și logistică într-un factor care va permite dezvoltarea economiei Republicii Moldova și a comerțului de export, și va susține procesul continuu de armonizare a legislației Republicii Moldova din sectorul transporturilor cu standardele, legislația și reglementările corespunzătoare ale UE.
O atenție sporită este acordată problemelor legale și instituționale din toate tipurile de transport. Suplimentar, în Strategie se analizează barierele tehnice în calea comerțului, cum ar fi problemele vamale și cele privind cerințele de documentare. Au fost menținute elementele- cheie ale Strategiei infrastructurii transportului terestru pe anii 2008- 2017, cum ar fi reabilitarea și întreținerea rețelei rutiere de bază, în condiții limitate de resurse. Necesitatea prioritizării investițiilor a fost accentuată pentru toate subsectoarele, în scopul evitării unei discrepanțe între planurile de investiții și resursele disponibile [28]. Înainte de a aloca investiții majore în infrastructură, politica sectorială și strategia trebuie definitivate și planificate transparent.
Sectorul de logistică din Republica Moldova este atât în proprietate privată, cât și de stat, pe când sectorul transportului rutier este dominat de întreprinderi private, sectorul feroviar este 100% deținut de stat, sectorul aviației fiind în proprietate mixtă privată și de stat și, în final, sectorul naval intern, în mare parte, în proprietate privată, cu excepția Portului Ungheni care este întreprindere de stat.
În prezent Republica Moldova este asigurată de infrastructura suficientă, raportată la suprafață și numărul de populație: un aeroport internațional principal, un port maritim internațional principal, 10.544 km de drumuri și 1.156 km de căi ferate. Cu toate că există suficientă capacitate pentru transport și logistică, starea infrastructurii existente reprezintă problema-cheie. Actualmente, rețeaua infrastructurii de transport:
- este dezvoltată suficient și acoperă întreg teritoriul țării, dar necesită investiții majore pentru reabilitarea și modernizarea acesteia;
- în unele zone, în care se preconizează creșterea economică, infrastructura rutieră poate fi extinsă conform cerințelor traficului.
Principalul operator de transport terestru de mărfuri și călători este sectorul rutier cu 97% din traficul de pasageri și 87% din traficul de mărfuri, urmat de căile ferate cu 3% din traficul de pasageri și 13% din traficul de mărfuri. În prezent aproximativ 1,1 milioane de pasageri utilizează serviciile Aeroportului Chișinău și în jur de 400.000 tone de mărfuri sunt transbordate prin Portul Giurgiulești.
Infrastructura necesară pentru facilitarea comerțului, definită în scopul prezentei Strategii ca puncte de trecere a frontierei și posturi vamale interne, este cu caracter mixt [27]. Punctele de trecere a frontierei au, în general, suficientă capacitate, presupunând că angajamentele existente din acordurile internaționale sunt strict respectate. Astăzi, drumurile de acces spre punctele de trecere a frontierei nu facilitează separarea traficului ce ar fi oportun.
Posturile vamale interne sunt amplasate, în special, în Chișinău, acestea nu corespund scopului, deoarece sunt localizate în zone rezidențiale și nu au fost proiectate pentru utilizarea lor curentă.
Organele vamale din Republica Moldova și diferite organe de stat, care emit certificate de export și import al mărfurilor, sunt factorii majori în facilitarea comerțului internațional. Aceste organe, cu excepția organelor vamale de la punctele de trecere a frontierei, activează, de regulă, de luni până vineri între orele 8:00 și 17:00 și sunt în mare parte amplasate în municipiul Chișinău. Pentru a crea condițiile favorabile tuturor agenților economici și facilitarea operațiunilor de import și export, programul de lucru al celor mai importante posturi vamale, amplasate în toate regiunile țării, a fost extins până la ora 20:00, inclusiv în zilele de odihnă și sărbători. Pentru toate mărfurile procedura de export la posturile vamale de frontieră, indiferent de adresa juridică a agentului economic, se efectuează în regim prioritar. De asemenea, agenții economici de încredere pot solicita vămuire în orice post vamal. Nu există un ghișeu unic pentru obținerea documentelor necesare exportului, de aceea exportatorii pierd mult timp în capitală pentru colectarea documentelor.
