In evolutia sa, sistemul bancar austriac a cunoscut o multitudine de crize, redresari si uneori chiar perioade de inactivitate (in momentul anexarii Austriei la al treilea Reich, cand banca nationala a fost lichidata, rezervele de aur si valuta au fost transferate la Berlin, odata cu toate drepturile si obligatiile financiare, economice si legislative). Acest fapt a fost cauzat in parte de politicile monetare si fiscale duse pe plan national, dar si de evenimentele de ordin international in care Austria a jucat un rol important (actiuni militare, anexari, unificari teritoriale benevole, tratate semnate).
Prezenta bancilor pe teritoriul Austriei poate fi semnalata inca din anul 1705, cand a fost infiintata, de catre dinastia de Habsburg, Banca din Viena (Wiener Stadtbank). Cu toate acestea emisiunea primelor bilete de banca, « Bancozettel » a avut loc abia in anul 1762. Monedele de alama si argint au fost inlocuite treptat cu bancnote in tranzactiile economice, acestea din urma bucurandu-se de increderea populatiei austriece pana spre sfarsitul secolului XVIII, cand a inceput o devalorizare dramatica a acestora, ca urmare a preluarii dreptului de emisiune de catre guvern.
La 1 iunie 1816 este infiintata Banca Nationala a Austriei, OeNB (Osterreichishe National-Bank), marcand inceputul unei perioade de stabilitate economica si mai ales monetara pentru Austria. Sprijinita in parte de o legislatie favorabila, care va ajunge sa-i confere in timp multiple drepturi (dreptul de emisiune, independenta fata de guvern, etc.), de o organizare interna asigurata de personalitati marcante ale societatii vieneze si nu in ultimul rand de o structura a actionariatului predominant privata, OeNB a reusit, cel putin temporar, sa stabilizeze moneda nationala si sa-i asigure acesteia un ritm de crestere constant. Ceea ce a urmat a fost o perioada de aproape 150 de ani in care Banca Centrala a Austriei a avut ca singura reusita evitarea unor dezastre economice care se prefigurau aproape continuu datorita starii deplorabile in care se afla economia nationala, obligata sa acopere costurile generate de diferitele razboaie purtate de armata austriaca. Printre evenimentele semnificative ale acestei epoci se numara: unificarea timp de aproximativ 50 de ani a OeNB cu Banca centrala a Ungariei (1866- formarea Imperiului Austro-Ungar), semnarea protocolului de la Geneva, lichidarea OeNB ca urmare a anexarii Austriei de catre Germania hitlerista (1938), reluarea activitatii OeNB in 1945, continuarea inflatiei pana in 1952, semnarea Tratatului de Stat Austriac in 1955 (constrangea activitatea Bancii Centrale) si aderarea in 1960 a Austriei la EFTA (European Free Trading Area).
De atunci si pana in prezent sistemul bancar austriac a mai fost influentat atat de trecerea la cursurile flotante in 1971, cat si de aderarea Austriei la Mecanismul Ratelor de Schimb din cadrul Sistemului Monetar European (EMS) in 1995. In acelasi an a avut loc si integrarea europeana a statului.
In 1999 a fost introdusa moneda unica Euro, iar banca Nationala a Austriei a renuntat la multe din drepturile si responsabilitatile traditionale in favoarea Bancii Centrale Europene.
Sistemul bancar austriac este supravegheat de FMA, Autoritatea Pietelor Financiare, care supravegheaza si regleaza toate institutiile financiare, inclusiv conglomeratele financiare. Structura sistemului prezinta doua niveluri :
1) Banca Centrala : – Osterreichishe National-Bank (OeNB) – aceasta reprezinta autoritatea monetara suprema in stat. Ea mai este responsabila de stabilitatea sistemului financiar-bancar. 50% din actiunile OeNB sunt detinute de stat, restul de 50% fiind impartite intre Confederatii ale Sindicatelor, grupari ale angajatilor bancii ca si alte banci si companii.
2) Alte tipuri de institutii bancare :
Banci Comerciale : reprezinta o categorie de banci care detin un portofoliu de servicii bancare universal, activand pe planul bancar si de capital international. (ex : Bank Austria Creditanstalt AG, Erste Bank der österreichischen, Sparkassen AG, Bank für Arbeit und Wirtschaft AG, Raiffeisen Zentralbank Österreich AG, Österreichische Volksbanken AG, Österreichische Postsparkasse AG etc.).
Postsparkasse (PSK) : banci constituite pe baza sistemului de oficii postale de pe teritoriul tarii. Acestea ofera o gama larga de servicii bancare, prezentand avantaje precum: costuri reduse la comisioane si accesibilitate sporita (prin numarul mare de filiale), in schimb sunt prost vazute din punct de vedere al management-ului bancar.
Sparkassen : sunt banci de economii conduse sau sustinute si finantate de autoritatile publice locale. Ele atrag depozite si ofera credite care pot lua diverse forme.
Joint Stock Banks : sunt bancile al caror capital social este format din contributiile unui grup de investitori (in Austria numarul minim admis de actionari in cadrul unei banci este 5).
Osterreichischen Landes-Hypothekenbanken : aceste banci sunt specializate in credite ipotecare pentru consumatorii de rand. Acestea se deosebesc de bancile de economii prin faptul ca nu atrag depozite, folosind piata ipotecara secundara de capital ca principala sursa de finantare. Statutul lor este unul aparte deoarece nu se supun aceluiasi set de norme si legi aplicabile celorlalte tipuri de institutii bancare.
Cooperative de credit : sunt institutii bancare bazate pe principiul mutualitatii intre membrii cooperatori. Acestia sunt egali in drepturi si obligatii, institutia fiind guvernata intr-o maniera democratica. Ele isi desfasoara activitatea atat in mediul urban, cat si in cel rural. Un nume sinonim cu aceasta categorie bancara este Raiffeisen Zentralbank Österreich, detinuta de cele 8 banci ale land-urilor Austriei.
In anul 2007 numarul bancilor in Austria a ajuns la 870 (incluzand bancile de provenienta straina), cu un numar de 4286 de filiale deschise pe intreg teritoriul tarii. Numarul acestora este considerabil, avand in vedere marimea tarii (84 000 km²) si a populatiei (8,199,783 locuitori). Cu toate acestea sistemul bancar austriac este foarte concentrat : primele 5 banci (BACA, RZB, Erste Bank/Sparkassen, Bawag P.S.K. si Volksbank Group) detin o cota de piata de aproape 91% . De asemenea aproape 75% din bancile austriece sunt cooperative de credit, ceea ce conduce la un grad redus de diversitate, compensat numai de faptul ca majoritatea bancilor desfasoara o activitate de tip universal, oferind o gama larga de servicii. Serviciile bancare via Internet sunt acum deosebit de raspandite, existand chiar banci specializate in acest sens.
