Aplicarea marketingului în toate domeniile şi la diferite niveluri ale activităţii economice a fost însoţită de un proces, aflat în plină derulare şi afirmare, procesul de specializare a marketingului.
Specializarea marketingului reprezintă, de fapt, procesul de delimitare a acestuia pe diferite ramuri, domenii, în funcţie de anumite criterii.
Criteriile principale, în funcţie de care se realizează specializarea, sunt: scopul activităţii, profilul activităţii, aria teritorială şi nivelul de organizare a activităţii economice.
- Primul criteriu, cel al scopului activităţii[1], conduce la identificarea a două domenii de specializare a marketingului: marketingul clasic şi marketingul activităţilor nelucrative.
- Marketingul clasic reprezintă marketingul practicat de către o firmă pentru a satisface nevoile şi dorinţele clienţilor săi şi a obţine profit. Ca sinonime ale termenului se folosesc în literatura de specialitate: marketing economic, marketing comercial etc.
- Marketingul activităţilor nelucrative reprezintă extinderea concepţiei de marketing în afara domeniului economic, utilizarea metodelor şi tehnicilor de marketing pentru rezolvarea unor probleme cu caracter social şi politic.
În sfera activităţilor nelucrative, marketingul are două specializări:
- marketingul social (marketing educaţional, cultural, sportiv, religios, ecologic) şi marketing politic (marketing electoral, al puterilor publice şi administrative).
- Criteriul profilului activităţii este cel mai important. Marketingul clasic se delimitează în următoarele domenii de specializare:
- marketingul bunurilor de consum; marketingul industrial sau al bunurilor de capital (business to business marketing); marketingul serviciilor (turistic, financiar-bancar, transporturilor, asigurărilor etc.); marketingul produselor agro-alimentare (agromarketing) sau marketing agricol.
- Pe baza criteriului ariei geografice de desfăşurare a activităţii, se desprind două specializări:
- marketingul intern (domestic) şi marketingul internaţional.
- Criteriul nivelului de organizare a activităţii împarte marketingul în alte două specializări:
- micromarketing şi macromarketing.
Aceste criterii nu se exclud reciproc, o firmă practicând, în acelaşi timp, şi marketingul bunurilor de consum, şi marketing intern, şi micromarketing (de ex. VEL PITAR S.A.). Toate aceste domenii de specializare a marketingului se bazează pe particularităţile pieţelor respective, esenţa conceptului de marketing ca şi modalităţile de implementare ale acestuia rămânând aceleaşi.
[1] L.D. Anghel, T. Dăneţiu, D. Şerbănică, R. Zaharia – Marketing, Editura All Educational, Bucureşti, 2001, p. 25-27
