Finalitatea activităţii economice este satisfacerea nevoilor de consum care, se realizează prin consumul de bunuri.
Prin bun este desemnat orice element real capabil să satisfacă o nevoie, indiferent de forma lui de existenţă, de natura nevoii satisfăcute, de modul cum este procurat de consumator.
Trăsăturile şi clasificarea bunurilor economice
O caracteristică esenţială a bunurilor o reprezintă diversitatea acestora, care implica clasificarea lor. Din punct de vedere al analizei economice, clasificarea principală a bunurilor constă în:
- bunuri libere – reprezintă toate elementele realităţii, indiferent de loc şi timp, care sunt nelimitate (abundente) în raport cu nevoile umane (ex.: lumină solară, aer, apă etc.);
- bunuri economice – a căror caracteristică definitorie este raritatea, adică insuficienţa lor în raport cu nevoile.
Diversitatea bunurilor economice permite clasificarea acestora în funcţie de următoarele criterii:
- După destinaţia acestora bunurile economice se împart în:
- satisfactori – bunuri de consum;
- prodfactori – bunuri pentru producţie.
- După forma de existenţă bunurile economice se împart în:
- corporale – sau bunuri materiale, care, după gradul de prelucrare se clasifică în:
- bunuri primare – desprinse direct din natură;
- bunuri intermediare – se află în diferite faze de prelucrare;
- bunuri finale – care pot fi consumate.
- incorporale sau bunuri imateriale care se consumă concomitent cu producerea lor (ex.: brevete, licenţe, programe de calculator etc.)
- După modul în care circulă de la producător la consumator se împart în:
- marfare – sau bunurile comerciale;
- nonmarfare – bunurile noncomerciale.
- După caracteristicile consumatorului în modul de consumare, bunurile economice se clasifică în:
- private – de care beneficiază în cantităţi diferite un individ, o familie, o întreprindere;
- publice – de care pot beneficia toţi membrii societăţii.
- Din punct de vedere juridic, bunurile economice se clasifică în:
- bunuri imobiliare – (terenuri, clădiri, diverse construcţii etc.);
- bunuri mobiliare (hârtii de valoare, poliţe de asigurări, bijuterii etc.)
- După capacitatea de a se combina şi substitui în cadrul procesului de consum, bunurile economice se clasifică în:
- complementare – bunurile utilizate împreună pentru a satisface o anumită nevoie;
- substituibile – bunurile diferite care pot satisface aceeaşi nevoie.
