Nu se mai poate vorbi în lumea de azi despre eficienţă în orice domeniu fără să arătăm cum marketingul, prin metodele şi instrumentele sale contribuie la această eficienţă. Este practicat pe scară atât de largă şi cu atâta intensitate încât spunem că a devenit o prezenţă universală.
Universalitatea poate fi argumentată sintetic prin 3 aspecte:
– marketingul a pătruns treptat în toate sectoarele vieţii economice, iar ulterior şi în cele neeconomice;
– marketingul funcţionează în toate economiile, indiferent de treapta de dezvoltare pe care se găsesc acestea;
– marketingul s-a afirmat în orice tip de economie, atât de piaţă (unde cadrul este propice), cât şi planificată.
Ca o concluzie, marketingul este universal, deoarece are o uimitoare capacitate de adaptare la cele mai diferite situaţii. Va exista cu siguranţă atâta timp cât există un factor interesat, un mediu vizat, un produs oferit, o plată bănească aferentă efortului făcut.
Ph. Kotler menţionează printre cele mai importante provocări cărora marketingul va trebui să le facă faţă în viitor[1], crearea de instrumente mai bune pentru măsurarea din punct de vedere financiar a impactului programelor de marketing; informaţii integrate despre principalii clienţi (prin e-mail, poştă, telefon, prin întâlniri cu personalul etc.); transformarea marketingului în principalul instrument pentru crearea şi dezvoltarea strategiei organizaţionale; confruntarea cu competitori cu preţuri mai mici şi calitate mai bună; creşterea forţei şi a pretenţiilor megadistribuitorilor.
[1] Ph. Kotler – Marketingul nu este pe deplin înţeles, în Capital nr. 2/2004
