1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Integrându-se în istoria ţării, fiecare sat o completează şi  o întregeşte cu istoria pe care o deosebeşte de celelalte, cu specificul, tradiţiile şi obiceiurile sale.

Satele noastre, frumoase, străjuite de dealuri seculare sau râuri ocrotitoare își deapănă istoria din timpuri străvechi. Multe  din vestigiile  trecutului s-au pierdut în negura anilor, o parte din ele atestate în diverse documente, scrise în piatră sau lemn, în bronz sau pe hârtie au fost transmise de la o generație la alta.

Istoria ascunde în tezaurul ei de aur anii de întemeiere a multor sate. Dar satele, asemeni oamenilor, își conturează chipul, își creează biografiile.

Pe parcursul a peste cinci secole o bogată biografie și-a creat și satul Mileștii Mici. Când a fost întemeiat acest sat, memoria și spusele oamenilor nu pot da răspuns, însă pe baza analizei documentelor se poate arăta prima lui menționare și aproximativ perioada întemeierii, astfel primele știri despre sat sunt foarte confuze.

Studiind materialele de arhivă s-au întâlnit dificultăți, cauza fiind existența unui alt sat Milești (azi, raionul Nisporeni), astfel se creau neclarități despre care sat se vorbește.

În documentele de la sf. sec XVIII, sec XX până la Marea Revoluție Socialistă din octombrie este întâlnit doar ca Milești.

Din spusele bătrânilor, satul a început să poarte denumirea de Mileștii Mici aproximativ din anul 1922, aceasta explicându-se prin faptul că în județul Chișinău de pe atunci erau două sate Milești, cu două oficii poștale diferite, respectiv, erau dificultăți în repartizarea poștei, astfel satul mai mic ia numele de Mileștii Mici.

Mai în toate documentele ce țin de perioada timpurie a satului, actualul Mileștii Mici se află în valea Ișnovățului, râuleț care și astăzi se scurge pe lângă cariera de piatră din sat.

Pe parcursul anilor au fost făcute mai multe încercări de a arăta anul întemeierii satului: în Dicționarul Statistic al Basarabiei (1923), drept an al întemeierii este anul 1600 ; în Enciclopedia Sovietică Moldovenească prima dată Mileștii Mici este menționat documentar în 1655, însă cea mai timpurie mențiune despre satul Mileștii Mici datează din 30 martie 1528 și anume Petru Voievod întărește nepoților lui Lașco din Ișnovăț două sate, unul din sus și unul din jos de cheile Ișnovățului, și un al treilea, din sus de Salcii.

Se presupune că satul de jos de capul Cheilor este Ialoveniul de astăzi, iar Mileștiul este satul mai sus de Sălcii. Documentul de față dovedește faptul că satul a existat și mai înainte de aceasta mențiune.

Este demonstrat faptul că majoritatea localităților își iau denumirea după numele boierului sau de la numele proprietarului moșiei pe care era situată localitatea.

Așadar, câteva opinii privind geneza satului sunt expuse mai jos:

30 martie 1528- Petru Rareș, Voievodul Țării Moldovei, dăruiește slugii sale Luca și surorii lui dreptul de a-şi întemeia moșii în regiunea râului Ișnovăț. Printre nepoții acestuia se menționează un oarecare ”Miile, fiul Mușii”, care primește și el o parte din ocină, probabil este unul dintre strămoșii satului, de la ” Miile fiul Mușii” formându-se pe parcursul vremii denumirea actuală a localității Mileștii Mici.

1600- La acest an avem o altă variantă de fondare a satului : mare moșier era pe atunci boierul Bantîș ( având moșii în satul Costești, Pojorăni, Hansca ș.a) care lasă moștenire fiului său Milea, moșia de lângă sat, fiind mic de statură i s-a zis Cel Mic, de aici și denumirea Mileștii Mici, fapt atestat și de legenda despre fondarea satului.

În 1655 satul este atestat documentar prima dată cu denumirea de Milești, însă amănuntele nu sunt disponibile.

Lingvistul A. Erimia în cartea „Nume de localități” ne comunică că satul Mileștii Mici provine de la cuvântul „Milea”, ceea ce din limba bulgară și sârbă în traducere înseamnă ”mili”-iubit.

Conform mărturiilor celor mai în vârstă, așezarea Milești poartă aceasta denumire de la deținătorii inițiali, dintre care unul se numea ”Milea”, iar teritoriul care-i aparținea ”Miliche”, pe acest teritoriu se așezau de cele mai multe ori și de aici denumirea de Milești.

Cu toate că anul precis al întemeierii satului în documente este diferit, potrivit primelor menționări despre sat și a anilor întemeierii satelor vecine cu Mileștii Mici, concludem că satul a apărut la mijlocul secolului XVI- începutul secolului XVII.

Satul este o moșie răzășescă și ținând cont de aceasta se consideră că Milești ar fi creat cu mult mai devreme(1400-1450). În ceea ce priveşte denumirea satului este remarcată încă o variantă : probabil mulți săteni au observat o dată cu înserarea o culoare specifică a cerului spre asfințit, un fel de roșu-violet, văzând aceasta priveliște turco-tătarii, care utilizau vechiul drum, Brazda Cazacului ar fi exclamat ”Milești !”. De aici ar fi parvenit denumirea satului (distanța de la drumul dat pînă la Milești - aproximativ 300 m).

În ”Dicționarul Enciclopedic Moldovenesc” se găsesc următoarele date despre satul Mileștii Mici : ” Sitat pe râul Ișnovăț, la 8km de centrul Raional și 22 km de Chișinău în 1987 - 3429 locuitori, satul dispune de carieră de calcar, școală medie, casă de cultură, bibliotecă, punct medical, grădiniță de copii, oficiu poștal, atelier de deservire socială.

În E.C.M nr.4 anul ediției 1974 p.331 Mileștii Mici, raionul Strășeni, situat în sudul raionului, pe râul Ișnovăț, la 55 km de centrul raional și 22 km calea ferată Chișinău, menționat documentar în 1655- în erau o școala medie, casă de cultură cu cinematograf, bibliotecă, punct medical, librărie, oficiu poștal, atelier de deservire socială, grădiniță, magazine.

Загрузка...