Cultura si civilizatia bizantina
Bizantul a creat o civilizatie rafinata, avand in perioada de inceput a lumii medievale o vitalitate cu totul aparte in cultura europeana. Bizantul a fost primul stat centralizat din Europa Evului Mediu timpuriu. Bizantul a avut o evolutie sinuoasa: crizele prin care a trecut Bizantul erau urmate mereu de perioade de inflorire.
In sec XVIII s-a format o imagine statica despre cultura bizantina. Bizantul era socotit ca fiind ultima perioada din evolutia istoriei romane, perioada de decadere pe care a avut-o Roma. Prin fornula pusa in circulatie (Bizant dupa Bizant), Nicolae Iorga a relevat vitalitata culturii si civilizatiei bizantine, care se prelungeste in timp dupa caderea formelor politice pe care le-a avut bizantul:
Cunoste trei etape de dezvoltare:
- Etapa prebizantina (330 – 610). 610-> domnia lui Heraclios I. In aceasta etapa, cultura este preponderent latina. Aceasta poate fi numita o prelungire a istoriei Imperiului Roman. In aceasta etapa, doua crize majore strabat bizantul: una politica si una religioasa. Criza politica este generata de atacurile popoarelor barbare: vizigoti, huni, avari, slavi, etc.
Criza religioasa este legata de condamnarea arianismului si stabilirea dogmelor ortodoxismului. La 381, crestinismul devine religia oficiala a Imperiului Roman, iar 10 ani mai tarziu, toate cultele pagane sunt interzise. In aceasta perioada, in Bizant, Vasile cel Mare, Grigore de Nisa si Ioana Crisostomul pun bazele ortodoxismului.
D p d v politic, in aceasta perioada se inscrie domnia lui Iustinian. A fost unul dintre ultimii mari imparati ai Imperiului Roman. A incercat sa refaca unitatea Imperiului Roman. Cu ajutorul generalilor Narses si Belizarie a incercat sa refaca Imperiul Roman. Luptele insa au epuizat economic imperiul. Dupa domnia sa, imperiul trece prin o criza economica. De la Iustinian insa ne-a ramas o opera legislativa care a strabatur veacurile. A contribuit la consolidarea ortodoxismului. A adus imbunatatiri la Sf Sofia (330-360).
2) Etapa Bizantina (610-1081) 1081-> domnia lui Alexius I Komnenos. In aceasta perioada, cultura ci civilzatia este preponderent greceasca. Imperiul se transforma intr-un imperiu roman de limba greaca. Dupa o perioada de bilingvism, limba greaca inlocuieste definitiv limba latina atat in administriatie cat si in exergitarea cultului religios. Constantinopolul devine cetatea regina a lumii medievale, avand un rol economic comercial si cultural cu totul aparte in Evul Mediu timpuriu. In aceasta etapa, bizantul face fata atacurilor repetate ale arabilor (680-719). Devine primul campion al crestinatatii in lupta impotriva musulmanilor. Totodata, el face fata atacurilor avarilor, bulgarilor si rusilor; bizantul reusind sa isi afirme forta militara in aceasta parte a Europei. Din punct de vedere politic, in aceasta perioada, bizantul a cunoscut o inflorire in vremea dinastiei macedoniene. Vasile al II-lea Macedonianul….
- Etapa de declin (1081-1453). Etapa de declin politic general. Constatinopolul e cucerit de cruciati la 1204 care pun bazele Imperiului Latin al Constantinopolului. S-a mentinut pana la 1271. La 1271, Mihail al VIII-lea Paleologul, recucereste Bizantul si pune bazele dinastiei care ii va purta numele. Daca d p d v politic, imperiul s-a aflat intr-un declin total, in aceasta etapa avem de a face cu lupte civile in bizant care au contribuit la o degradare treptata a structurilor politice bizantine. In acelasi timp, in plan cultural, in aceasta etapa, bizantul cunoaste cele doua mari renasteri culturale: renasterea Komnenilor si renasterea Paleologilor. Cele doua renasteri au pregatit marea renastere din Italia prin influenta lor.
Concepte ale lui Nicole Iorga:
Prin formula pusa in circulatie, Nicolae Iorga a relevat supravietuirea bizantului timp de cateva secole dupa caderea Constantinopolului. Pentru Iorga, Bizantul inseamna o continuitate a lumii antice tarzii si o supravietuire a sa in lumea moderna. Pentru Iorga exista un bizant real (330-1453) si un bizant ideal care se prelungeste pana in pragul veacului al XIX-lea. Pentru Iorga, continuitatea bizantina este tripla: bizantul are o continuitate poltica, de civilizatie si o continuitate umana.
Continuitatea politica este data de faptul ca el reprezinta noua Roma. Deasemeneea imparatii bizantini s-au denumit pe ei insisi cu titulatura de imparati ai romanilor. De asemenea, bizantul a fost protectorul romaniilor populare prin care s-a pastrat latinitatea in aceasta parte a Europei. Continuitatea de civilizatie este data de faptul ca bizantul incearca sa fie mereu legat de apus, de la care preia si caruia ii transmite forma de cultura si civilizatie. Continuitatea romana e data de faptul ca omul bizantin il perpetueaza ep cel greco-roman si pastreaza in memoria sa reziduuri mentale pagane.
Conforma lui Nicolae Iorga si supravietuirea e tripla. El supravietuieste prin institutii. In toata zona rasaritului, institutiile sunt de tip bizantin. Bizantul supravietuieste prin civilizatie. Unitatea politica bizantina este inlocuita cu o unitate de civilizatie dominata de ortodoxism, dupa caderea Constantinopolului. De aici regaseste rolul semnificativ pe care l-a avut biserica ortodoxa in pastrarea unitatii de neam a popoarelor din aceasta parte a Europei care va sta la baza formarii constiintei lor nationale. Supravietuirea este si umana, deoarece, dupa caderea Constantinopolui, exilatii din imperiu s-au retras in rasaritul Europei si mai ales in tarile romane unde au venit marile familii bizantine: Paleologilor, Cantacuzinilor si Mavrocordatilor. Exilatii din Constantinopol au ramas fideli unui model de civilizatie pe care l-au raspandit si in tarile romane. Supravietuirea bizantului este atat pozitiva cat si negativa. Supravietuirea este pozitiva, deoarece popoarele din aceasta parte a Europei au capatat un model de civilizatie si de culura specific bizantului. Supravietuirea este negativa deoarece procesul de dezvoltare a fost mult intarziat in aceasta parte a Europei. De aceea, pentru romani, lumea moderna incepe deabia atunci cand postbizantul inceteaza sa mai existe.
Istorici: Nicolae Iorga, Charles Diehl (“Figuri bizantine”; “Bizantul: Marire si Decadere”). Steven Runciman (“Caderea Constantinopolui”).
Bizantul a rezistat 11 secole in istorie datorita bunei sale organizari. Institutia imperiala reflecta in mod sintetic. Imparatul bizantin este un Imperator roman. Avand aceasta calitate este legislator suprem si comandant al armatei. Imparatul bizantin este un bazileu (autocrat). Unsul domnului (seful crestinatatii)-> puterea religioasa este subordonata puterii imperiale. Imparatii erau “isoapostos” (egali in rang cu apostolii). In bizant nu exista o reglementare a succesiunii la tron. Nu exista principiul primogeniturii. Persoane din cele mai modeste au ajuns imparati: ex: Iustin I, Focas, Leon. Din 107 imparati, doar 34 de ei au murit de moarte buna. Absolutismul imperial putea fi deseori temperat numai prin crima. Treptat insa, si in bizant apar cele trei dinastii: dinastia macedoniana, dinastia Komnenilor si Paleologilor.
