TRANSILVANIA
‘Cronica lui Anonimus’ vorbeste despre existenta la jum. sec. al IX-lea, a trei formatiuni politice romanesti:
- Voievodatul lui Menumorut, situat in Crisana, cu centrul la Biharea;
- Voievodatul lui Glad, in Banat, cu centrul la Cuvin;
- Voievodatul lui Gelu, in Podisul Transilvaniei, cu centrul la Dabaca;
‘Legenda Sfantului Gerard’ mentioneaza existenta, la jum. sec. al XI-lea, a doua voievodate romanesti, ce au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre rasarit:
- Voievodatul lui Ahtum, in Banat (intre Mures si Cris), cu centrul la Morisena;
- Voievodatul lui Gyla, in centrul Transilvaniei, cu centrul la Balgrad (Alba Iulia).
Din aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice, economice, religioase cu Bizantul.
Informatiile izvoarelor scrise au fost completate cu informatiile oferite de sapaturile arheologice care au scos la suprafata cetati din acea vreme: Moigrad, Moresti, etc.
TARA ROMANEASCA
‘Diploma cavalerilor ioaniti’, din 1247, mentioneaza existenta a cinci formatiuni politice prestatale romanesti la sud de Carpati:
- Tara Severinului, in estul Banatului si vestul Olteniei;
- Cnezatul lui Ioan, in sudul Olteniei;
- Cnezatul lui Farcas, in nordul Olteniei;
- Voievodatul lui Litovoi, intre Olt si Jiu;
- Voievodatul lui Seneslau, in stanga Oltului.
MOLDOVA
Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de izvoarele narative ale vremii (‘Oguzname’, literatura bizantina, cronici rusesti, documente din cancelaria germana si papala). Aceste izvoare vorbesc despre locuitorii spatiului dintre Carpati si Nistru:
- volohi, in Cronica lui Nestor;
- walati (valahi), intr-o diploma papala din sec. al XIII-lea;
- ulakes, in Oguzname;
dar si despre tarile acestora:
- Ulakili (tara Vlahilor), in Oguzname;
- Tara Brodnicilor, in sudul Moldovei;
- Tara Berladnicilor, in centrul Moldovei;
- Tara Volohilor, in sudul Moldovei;
- Tara Bolohovenilor, in nordul Moldovei.
Marturiile izvoarelor scrise sunt completate de descoperirile arheologice care constau in grupari de asezari ce au in centru o fortificatie, in care rezida un conducator, cum sunt cele de la:
- Fundu Hertii;
- Ibanesti;
- Horodistea;
- Tudora;
- Dersca;
- Pocreaca – Satu-Nou, etc.
Denumirile stravechi de ‘tari’, ‘codri’, ‘campuri’, ‘ocoale’, care s-au pastrat pana azi in Moldova, presupun existenta, in aceste locuri, a unor formatiuni politice prestatale (autonomii romanesti) din perioada de inceput a Evului Mediu.
- Tara Sipenitului;
- Codrii Cosminului;
- Codrii Orheiului;
- Codrii Lapusnei;
- Codrii Hertei;
- Campul lui Dragos, etc.
DOBROGEA
Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este atestata inca din sec. al X-lea. O inscriptie din 943, descoperita la Mircea Voda, aminteste de un jupan Dimitrie, conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei de la Mircea Voda.
O alta marturie, din a doua jum. a sec. al X-lea a fost descoperita pe peretii complexului monastic de la Murfatlar care mentioneaza pe jupan Gheorghe.
Intre 971-1204, Dobrogea a fost organizata de Imperiul Bizantin ca o unitate militar-administrativa, numita ‘thema Paristrion’ (Paradunavon), condusa de un strateg.
In opera sa, ‘Alexiada’, Ana Comnena vorbeste despre existenta, in a doua jum. a sec. al XI-lea, a trei conducatori locali:
- Tatos, stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor;
- Satza, stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina;
- Sestlav, stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav.
Tot Ana Comnena mentioneaza, la 1094, un alt fruntas al vlahilor, Pudila.
Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna.
