Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

În lucrarea  Reengineering the Corporation, autorii propun un veritabil manifest sau cadru pe baza căruia să fie regândite complet principiile de administrare a afacerilor în economia post-industrială.[1]

După opinia lui Hammer şi Champy, în momentul de faţă “... nu mai este necesar şi nici de dorit ca firmele să-şi organizeze activitatea pe baza principiului diviziunii muncii lansat de Adam Smith.[2] În lumea de azi, care aparţine clienţilor, concurenţei şi schimbării, a te organiza pe bază de operaţii separate este depăşit. Firmele trebuie să-şi organizeze activitatea pe bază de procese.”[3] Prin ceea ce au numit “procese”, autorii desemnează un ansamblu de activităţi care împreună produc un rezultat ce are valoare pentru client.[4] Ideea de bază a conceptului de Business Process Reengineering constă în a proiecta activităţile desfăşurate de o firmă plecându-se de la regula “foii albe”, adică făcând abstracţie de procedurile/tehnicile urmate anterior; altfel spus, “operaţiunile dispersate” ce compun activitatea firmei se vor regrupa pe procese raportate la clienţi. In plus, reproiectarea activităţilor derulate de firmă trebuie să vizeze dublarea performanţelor şi nu o creştere cu 5-10 % a unor indicatori de eficienţă. “Reengineering-ul – spun Hammer şi Champy – înseamnă regândirea fundamentală şi reproiectarea radicală a proceselor de afaceri, în vederea obţinerii unor îmbunătăţiri spectaculoase ale indicatorilor consideraţi astăzi critici în evaluarea performanţelor, cum ar fi costul, calitatea, service-ul şi viteza”[5].

În conţinutul lucrării analizate, autorii prezintă – alături de câteva exemple de firme ce au derulat cu succes programe de reengineering – şi modul în care trebuie să se lanseze un astfel de program, constituirea echipei de coordonare a implementării, modul de analiză al activităţilor ca procese etc. In aplicarea cu succes a unui program de reengineering, credem că mai ales tehnologia informatică deţine rolul cheie şi devine catalizator esenţial; după cum spun Hammer şi Champy, numai pe această bază pot fi depăşite regulile “vechi” de organizare a activităţilor.[6] Autorii prezintă câteva reguli posibile de aplicat de către firme datorită tehnologiei informatice:[7]

– informaţia apare simultan în oricâte locuri este nevoie;

– un generalist poate executa lucrările de expert;

– se poate valorifica simultan avantajele centralizării şi descentralizării;

luarea de decizii este parte din atribuţiile fiecărui salariat;

– personalul de pe teren poate transmite şi primi informaţii oriunde se află;

– planurile se revizuiesc instantaneu.

Din perspectiva interesului nostru faţă de lucrarea trecută în revistă, precizăm că Hammer şi Champy nu fac referiri directe sau implicite la conceptul de excelenţă în afaceri.[8]

 

[1]M. Hammer, J. Champy – Reengineering the Corporation,  Harper Business, USA, 1993; lucrarea a avut un succes deosebit, fiind reeditată în sute de mii de exemplare şi tradusă în mai multe ţări; este considerată cea mai bună lucrare de management după In Search of Excellence; lucrarea este tradusă şi în română sub titlul Reengineering-ul întreprinderii, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996, variantă la care vom face toate trimiterile.

[2] Principiul diviziunii muncii a fost fundamentat de Adam Smith în lucrarea An Inquiry Into the Nature and Causes of the Wealth of Nations, Ed. Methuen & Co Ltd., 1789; vezi trad. în limba română: Avuţia naţiunilor, vol. I-II, Chişinău Universitas, 1992.

[3]M, Hammer, J. Champy – Reengineering-ul întreprinderii, Ed. Tehnică, 1996, pag. 520.

[4]M. Hammer, J. Champy – Op.cit., pp. 27-28.

[5]M. Hammer, J. Champy – Op.cit., pag. 57.

[6]M. Hammer, I. Champy – Op. cit.,pag.116 şi următ.

[7]Idem.

[8]Vom nota, totuşi, că unele dintre firmele considerate ca exemple de Hammer şi Champy (Hewlett-Packard, IBM, Texas Instruments, Kodak etc.) se regăsesc în eşantionul analizat de Peters şi Waterman.

Загрузка...