Responsabilitatea şi răspunderea sînt elemente componente ale statutului administrativ–juridic al Guvernului, ca subiect al administrării publice şi ca subiect al dreptului administrativ.

Responsabilitatea trebuie analizată în raport cu capacitatea de folosinţă a Guvernului, ca subiect al administrării, care apare odată cu numirea în funcţie a cel puţin unei majorităţi simple a membrilor Guvernului, iar răspunderea — în raport cu capacitatea de exerciţiu, care apare din momentul depunerii de către Guvern a jurămîntului.

Responsabilitatea Guvernului (morală, politică şi juridică) este privită de noi ca atitudine conştiincioasă a Guvernului, ca organ colegial al administraţiei publice, şi a fiecărui membru al Guvernului — individual faţă de onorarea atribuţiilor ce le revin.

Guvernul este responsabil în faţa Parlamentului pentru rezultatele activităţii sale. Cel puţin o dată în an Guvernul raportează Parlamentului despre activitatea sa. Membrii şi conducătorii altor autorităţi administrative centrale, în baza unei hotărîri a Parlamentului, ţin în faţa lui dări de seamă asupra activităţii lor. Membrii Guvernului sînt obligaţi să răspundă la întrebările formulate de deputaţi referitor la activitatea Guvernului şi a organelor din subordinea lui, în modul stabilit prin lege. Guvernul examinează deciziile comisiilor Parlamentului, vizînd activitatea Guvernului şi a organelor din subordinea lui, comunică comisiilor rezultatele examinării deciziilor sau măsurile luate în vederea lor.

În acest sens răspunderea Guvernului (morală, politică şi juridică) este privită de către noi drept consecinţă de depăşire a responsabilităţii Guvernului, ca organ colegial, şi al fiecărui membru al lui în parte.

Unii autori consideră că, pentru modul în care îşi desfăşoară activitatea, Guvernul poartă atît o răspundere politică, cît şi o răspundere juridică[1].

Guvernul, ca organ colegial al administrării publice, poartă numai răspundere colegială morală şi politică. Cea mai pronunţată şi mai des utilizată formă a răspunderii politice a Guvernului este demisia în urma exprimării votului de neîncredere (art. 106 din Constituţia Republicii Moldova) sau moţiunii de cenzură (art. 106¹ din Constituţia Republicii Moldova).

Răspunderea membrilor Guvernului, după cum a fost menţionat, poate fi atît morală şi politică, cît şi juridică. Astfel, ei răspund disciplinar, contravenţional, civil sau penal, după caz, potrivit dreptului comun. De menţionat că, în toate cazurile de aplicare a răspunderii juridice faţă de un membru al Guvernului, forma răspunderii juridice şi sancţiunea aplicată va depinde de abaterea ilegală comisă şi numai acea săvîrşită de acesta în exerciţiul funcţiei. Adică, în toate cazurile de tragere la răspundere juridică a unui membru de Guvern acesta va răspunde în calitate de subiect special al răspunderii juridice.

 

[1]     Trăilescu A. Drept administrativ. Ed. a 4‑a, rev. Bucureşti: C. H. Beck, 2010, p. 27.