1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Apărarea onoarei, demnităţii şi repătaţiei profisionale poate fi definită ca acel drept al persoanei fizice sau juridice de a cere dovidirea faptului că afirmaţiile care au impact negativ asupra onoarei, demnităţii şi reputaţiei profisionale nu corespund realităţii.

Raportul juridic civil care decurge din dreptul subiectiv de apărarea a acestor valori nepatrimoniale este un raport juridic absolut.

Sediul materiei cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profisionale este cel prevăzut la art.. 16, alin. 1- 9 C. civ.

  1. ) Răspîndirea informaţiilor ce lezează onoarea, demnitatea ş reputaţia profisională.

Prin răspîndirea informaţiilor ce lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profisională se

înţelege aducerea la cunoştinţa unor persoane determinate sau nedeterminate printr-un mijloc sau mijloace de informare în masă a unor informaţii compromiţătoare la adresa persoanei.

Modalităţile de răspîndire a acestor informaţii sînt diverse dintre care enunţăm: publicarea în presă, difuzarea de emisiuni radiofonice şi televizate, discursuri publice, comunicarea lor orală cel puţin unei persoane, afişarea în locurile publice a placatelor, lozincelor, fotografiilor, sau orice alte materiale cu conţinut denegrator.

  1. ) Părţile în cauzele de apărare a onoarei, demnităţii şi reputaţiei profisionale.

Persoana care este lezată în drepturle prevăzute mai sus, într-o cauză civilă, poart.ă de

numirea de reclamant. Aceasta poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică. În ce prveşte persoanele fizice acestea poate fi cu capacitate de exerciţiu sau lipsite de capacitate de exerciţiu. În prinvinţa acestor din urmă persoane, interesele lor vor fi apărate de reprezentanţii lor legali (părinţi, tutore ori curator). Dacă afirmaţiile care lezează aceste valori se referă la o persoană decedată, sau la o persoană juridică ce şi-a încetat activitatea, dreptul de a sesiza instanţa de judecată pentru ai apăra interesele îl au moşteniturii acestuia sau succesorii persoanei juridice - art. 16 alin. 3 C. civ.

Persoana sau persoanele împotriva cărora a fost introdusă acţiunea de apărare a onoarei, demnităţii şi reputaţiei profisionale poart.ă denumirea de reclamat sau pîrît. Acestea pot fi atît persoane fizice cît şi persoane juridice.

De cele mai dese ori pîrîţi, persoane juridice sînt organele de informare în masă. În acest caz persoana denigrată ete în drept să adreseze o cerere de dezminţire fie organizaţiei ce a publicat informaţia fie instanţei de judecată. Trebuie de spus că persoana lezată poate solicita direct instanţei de judecată cererea de apărare, nefiind obligatorie adresarea prealabilă cître organul de informare în masă a cererii de dezminţire. Dacă cererea de dezminţire a fost formulată organului de informare în masă, iar acesta acceptă şi publică dezminţirea, nu se mai poate cere apărarea acestor drepturi pe cale judiciară. În cazul în care afirmaţiile care lezează aceste drepturi se conţin într-o referinţă va fi reclamată atît persoana juridică emitentă cît şi persoana fizică semnatară a referinţei.

Dacă identitatea persoanei reclamate nu poate fi stabilită, de ex. scrisorile anonime, persoana lezată este în drept să se adresese instanţei de judecată cu o cerere în vederea declarării informaţiei răspîndite ca fiind nevrednică, art.. 16 alin. 9. C. civ.

  1. ) Mijloacele de restabilire a onorei, demnităţii şi reputaţiei profisionale

În situaţia în care este introdusă acţiunea în justiţie sînt posibile două soluţii, fie respingerea acţiunii, fie satisfacerea ei.

Astfel, dacă instanţa de judecată constată că afirmaţiile răspîndite corespund realităţii, ea va respinge acţiunea.

Dacă instanţa constată că afirmaţiile corespund realităţii ea va satisface acţiunea, indicînd. în hotărîrea ce o va pronunţa modalitatea de dezminţire a afirmaţiilor. Dacă acestea au fost răspîndite de un organ de informare în masă el va fi obligat de instanţă să publice, în cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotătîrii judecătoreşti, o dezminţire - art.. 16 alin. 4 C. civ.

Modul de dezminţire a informaţiilor contestate prin alte mijloace decît cele de informare în masă se stabileşte de instanţa judecătorească - art. 16, alin 6 C. civ.

În ce priveşte repararea prejudiciului cauzat el poate fi atît material cît şi moral - art.. 16, alin. 8 C. civ. Întinderea prejudiciului material se constată în funcţie de circumstanţele reale, reclamantul fiind obligat să dovedească această întindere. Mărimea compensaţiilor morale se va stabili în fiacare caz concret de cître instanţă în conformitate cu art.. 1422 şi 1423 din C. civ. Perioada care se va avea în vedere la stabilirea mărimii compensaţii este cea de 3 ani înaintea intentării acţiunii.

In legătură cu termenul înnăuntrul căruia va putea introduce acţiunea în judecată, C. civ. la art.. 280, stabileşte că ele sînt imprescriptibile, dacă legea nu prevede altfel.

Загрузка...